glasul-hd.ro Web analytics

Special

În 1912, Românii au petrecut de trei ori ziua de 1 Mai

În urmă cu mai bine de 100 de ani sărbătoarea de 1 Mai a fost organizată de trei ori în România. De vină a fost în principal calendarul – România încă folosea calendarul Iulian, în timp ce Occidentul trecuse la cel Gregorian. Apoi a fost și influența obiceiului popular de sărbătorire a Armindenilor, tradiţie care scotea lumea la iarbă verde să se bucure de reînvierea naturii. Așadar, românii au avut trei zile de sărbătoare:

1 mai din 18 aprilie

MAIN 2Romania era cu 13 zile în urma țărilor din vestul și centrul Europei din cauza calendarului.  Așa se face că, în vreme ce în Apus era 1 mai, la noi era 18 aprilie. Fiind zi de miercuri, era absolut imposibil ca muncitorii să iasă la manifestație, cu atât mai puțin să se organizeze petreceri câmpenești la iarbă verde. Legea repaosului duminical era în dezbatere la începutul secolului, fiind puține firmele care își lăsau muncitorii liberi la sfârșit de săptămână. Nu exista nicio șansă ca ”proletariatul” să obțină o zi liberă la mijlocul săptămânii. Doar românii care lucrau la Viena (puțini la număr, de altfel, vreo câteva zeci) au sărbătorit 1 mai muncitoresc, defilând pe străzile capitalei austro-ungare cu steagul roșu în frunte. În acea zi de 18 aprilie (stil vechi)/ 1 mai (stil nou), ei au trimis o telegramă la București, la Sala Oppler, unde serbarea muncitorească era ținută de… elita socialistă. Anume au ales socialiștii această zi pentru a da, la sala Oppler, un banchet în cinstea doctorului Racovski, lider de stânga care obținuse, de puțină vreme, dreptul de a reveni în țară – după ce fusese expulzat cu un an în urmă pentru că agita mulțimile contra puterii politice.  Publicația „Dimineața”, relatează pe larg cum a decurs “întrunirea de la sala Oppler”. Peste 2000 de oameni s-au întâlnit în larga sală de întruniri din Capitală, pentru a serba „triumful cauzei doctorului Racovski”. Au fost multe discursuri, printre cei care au luat cuvântul numărându-se C. Mille, C. Dobrogeanu-Gherea, I.C. Frimu, Dimitrie Anghel… Liderii muncitorilor socialiști români erau, în epocă, intelectuali de rasă, medici, profesori, jurnaliști, scriitori, avocați. I.C. Frimu avea să declare, de altfel: “Pentru triumful cauzei drepte a doctorului Racovski a luptat în primul rând partidul social-democrat, care a găsit în slujba lui un sprijin din cele mai călduroase în câțiva intelectuali care au rămas credincioși ideii de dreptate”.

1 mai din 22 aprilie

Posibilitatea de a-i strânge pe muncitori în mijlocul săptămânii era nulă, cu un secol în urmă. S-a hotărât, deci, ca serbarea muncii – dacă tot nu aveam noi zi de 1 mai în calendar odată cu restul lumii – să se țină în prima duminică după 1 mai-ul lor. Adică pe 22 aprilie. Două acțiuni importante au avut loc în acea zi: Marea întrunire de la sala Eforie și Serbarea din Grădina Bordeiul Vechi. Spicuim din presa vremii: “Muncitorii sindicaliști au serbat ziua de 1 Mai, ziua înfrățirii muncitorimii de pretutindeni, aleasa de I-ul Congres Internațional de la Paris, ca zi de manifestare a proletariatului pentru formula celor 3 opt-uri: opt ore de muncă, opt ore de odihnă, opt ore de libertate”. La Sala Eforie s-au adunat, pe 22 aprilie, încă mai mulți oameni decât pe 18, în Sala Oppler. Pentru a face loc tuturor, s-au scos toate scaunele din sală. Figură aparte a făcut delegația muncitorilor tăbăcari, care, în acele zile, era, în grevă. O sindicalistă, pe nume Natalia Oprescu, împărțea tuturor insigne roșii de 1 Mai, ca să și le prindă la butonieră. Pe scenă au ajuns doi dintre liderii cei mai vechi ai mișcării, C. Dobrogeanu-Gherea si I.T. Banghereanu. Au urmat discursuri despre problemele cu care se confrunta clasa muncitoare în aceea perioadă. S-a vorbit și despre ultimele inițiative legislative ale conservatorilor: legea meseriilor, legea asigurărilor sociale, legea repaosului duminical, ca și despre controversatele dezbateri cu privire la legea ieftinirii traiului, într-o Românie care, la finele Belle Epoque, se confrunta cu o creștere exponențială a prețurilor – parțial, provocată și de presiunile diferitelor sindicate, care vedeau în creșterea prețului unui produs posibilitatea de majorare a salariilor membrilor lor, fără să se gândească la efectul “de val” pe care îl avea creșterea prețului pâinii, de exemplu. Au mai vorbit N.D. Cocea, Iosif Nadejde, Toma Dragu s.a.

Imediat după terminarea mitingului de la Eforie, s-a format un cortegiu care a străbătut Bucureștiul până la Grădina Bordeiul Vechi. Circa 5.000 de manifestanți au defilat prin Capitală, fluturând drapelul roșu cu inscripția “Unirea face puterea”. Nu lipseau pancartele, pe care se putea citi: “Trăiască social-democrația”, “Votul universal”, “Vrem 8 ore de lucru”, “Vrem pace între popoare”, “Desființarea legii breslelor”, “Pensii pentru vii, nu pentru morți”, “Muncitori, uniți-va”. Serbarea de la Grădina Bordeiul Vechi a început la orele două ale amiezii. Au fost diferite distracții: dans, coruri, bărci aeriene, jocuri, o fanfară muncitorească și mai multe tarafuri de lăutari. Au fost şi bătăi cu confeti, și sticle cu șampanie. A fost organizat, pentru cei prezenți, și un bufet, în special cu preparate din carne la grătar, mizilicuri și salate. Serbarea a ținut pană seara târziu. În afară de București, peste 3000 de muncitori au manifestat la Botoșani, aproape 4000 la Ploiești și alte câteva mii la Brăila, Galați, Iași, Piatra Neamț, Constanța etc.

1 mai din… 1 mai

Armindenii, sărbătoare populară care are loc în fiecare an de 1 mai, era petrecut de bucureșteni după calendarul vechi. În Europa era 14 mai. A fost o zi frumoasă, iar pădurile din jurul Capitalei au fost pline de cei care obișnuiau să respecte datinile, petrecând de Armindeni la iarbă verde, cu miel fript hoțește (ori haiducește, adică la groapă) și cu pelinul clasic. Și restaurantele cu grădină ale Bucureștiului au fost pline, iar seara Târgul Moșilor a fost mai animat ca oricând. Era prima zi călduroasă din anul 1912 și protipendada ieșise la Șosea, în vreme ce “mahalagiii” se plimbau agale pe străzi, cetățenii salutându-se bucuroși că vara dădea semne sa se instaureze.

(sursa:  jurnalul.ro)