Credincioșii Unitarieni își comemorează primul episcop, pe David Ferenc

Câteva sute de credincioși unitarieni îl vor comemora sâmbătă pe episcopul David Ferenc, cel care în anul 1568 a fondat această Biserică. Pelerinajul va avea loc la mormântul Episcopului din Cetatea Devei. Programul va începe la ora 13 la poalele cetății și va continua cu o slujbă religioasă în cetate după care pelerinii se vor bucura de diverse evenimente organizate la sediul Parohiei Unitariene și în incinta Colegiului Național Sportiv.

Biserica Unitariană a fost înființată în 1568, fiind prima și singura Biserică reformată născută în Transilvania.

Cine a fost David Ferenc

Primul episcop al Bisericii Unitariene s-a născut în anul 1520 la Cluj. Familia sa a fost mixtă din punct de vedere etnic, așa cum sunt și în aceste zile multe familii din Transilvania. Tatăl lui David Ferenc a fost un meșteșugar sas, iar mama lui a fost unguroaică. Copilul Ferenc a fost botezat catolic, urmând să adere în anii tinereții la ideile reformatoare ale bisericilor protestante care contraziceau dogmele religioase impuse de Scaunul Papal de la Roma. În anul 1551 a absolvit studiile la Wittenberg, leagănul religiei luterane, locul unde Martin Luther și-a lăsat amprenta asupra învățăturii tinerilor studenți. Trei ani după absolvirea școlii din Germania, David Ferenc era deja pastor evanghelic în Petriș, convertindu-se de la catolicism la religia luterană. În anul 1555 ajunge rector evanghelic la Cluj și devine superintendentul luteranilor din urbe. Acea perioadă a fost marcată de frământări din punct de vedere al doctrinelor religioase bazate în special pe interpretări diferite ale textelor sfinte. Astfel ca în anul 1564 are loc o separare a bisericii evanghelice, mai precis a sașilor care aderaseră la tezele lui Luther de maghiarii care se poziționaseră lângă doctrina susținută de Calvin. Chiar dacă tatăl său era german, David Ferenc nu îmbrățișează ideile luterane, fiind ales episcop calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania și numit pastor la curtea principelui Ioan al II-lea Sigismund Zapolya. În anul 1565 începe să dezvolte propriile teorii legate de trinitate, diferite de cele ale bisericilor luterane sau calviniste. Originalitatea tezelor lui David Ferenc consta în întrebările pe care le pune privitor la personalitatea Sfântului Spirit.

Libertatea religioasă, recunoscută pentru prima dată în lume

În anul 1568 principele Transilvaniei, Ioan al II-lea Sigismund Zapolya, a emis un edict asupra libertății religioase în cadrul Dietei de la Turda. Acest act juridic reprezenta o premieră în lumea creștină, fiind pentru prima dată în istorie când erau recunoscute libertățile religioase. În acea perioadă dominată de autoritatea papală și de bisericile reformate rupte din biserica catolică, edictul principelui Ioan al II-lea Sigismund Zapolya a constituit o adevărată reformă a lumii creștine. Conducătorul Transilvaniei a fost influențat în luarea deciziei de medicul său personal Giorgio Blandrata, unul dintre principalii susținători a lui David Ferenc. În urma decretului Dietei de la Turda, David Ferenc și-a transferat episcopatul din Cluj de la calvinism la unitarianism (anti-trinitarism). Legenda povestește că David ar fi ținut la Cluj, pe o piatră rotundă uriașă situată pe Calea Turzii, o predică în urma căreia cetățenii Clujului au trecut la unitarianism. În interiorul Bisericii Unitariene din Cluj este ținută piatra de pe care David ar fi predicat.

Trădat de susținători și propriile idei religioase

În 1571 Ioan Sigismund Zápolya a fost urmat de catolicul Ștefan Báthory. Blandrata și-a păstrat postul de medic al principelui și a adoptat în cadrul unitarianismului o poziție mai moderată față de cea a lui David Ferenc, care strânsese în jurul său așa-numita grupare a „davidiștilor”, care priveau persoana lui Isus Cristos ca pe una strict umană. Odată cu respingerea naturii divine a lui Isus Cristos și negarea unor părți din Noul Testament, David Ferenc a pierdut orice sprijin din partea protectorilor săi. De teama de a nu fi suspectat la rândul său de simpatizare cu noile idei ale lui David Ferenc, Blandrata (el însuși unitarian) l-a denunțat pe David pentru erezie, păstrând astfel privilegiile pentru unitarienii moderați. Sub influența lui Johannes Sommer, rector la gimnaziul din Cluj, David Ferenc (aproximativ în 1572) a abandonat cariera teologică, ceea ce nu a oprit procesul împotriva sa. Judecat și condamnat, David Ferenc a murit în închisoarea cetății de la Deva în 1579. Pe ruinele locului în care a fost închis la Deva există o placă memorială.

În anul 1568 Dieta de la Turda decreta:

„Măria-Sa, Domnul Nostru, precum a hotărât în adunările precedente împreună cu țara și obștea în privința religiei, așa și în adunarea de față reafirmă cum ca predicatorii să propovăduiască evanghelia pretutindeni, fiecare după credința lui, și obștea dacă-l vrea, bine, dacă nu, nimeni să nu-l oblige, căci ar tulbura liniștea sufletului său, dar să țină predicator a cărui învățătură îi place. Și pentru aceasta nimeni dintre superintendenți, nici alții, să nu încerce a-i vătăma pe predicatori, nimeni să nu fie ocărât pentru religie de nimeni, așa cum am hotărât în constituțiile precedente. Nu i se permite nimănui, ca pentru învățătură să amenințe pe cineva cu privarea de libertate sau funcție, căci credința e darul lui Dumnezeu, ce vine în urma auzirii, iar auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu.”

—Fragment din textul decretului

În anul 1898 Aladár Körösföi-Kriesch a pictat marele și renumitul tablou (3 x 4 m) cu Francisc David, expus (până la începerea lucrărilor de renovare a muzeului) în holul Muzeului de Istorie din Turda. Tabloul prezintă Dieta Transilvaniei la ședinta din ianuarie 1568 din Biserica Romano Catolică din Turda (pe-atunci Biserică Unitariană). La acea sesiune, întemeietorul Bisericii Unitariene, David Francisc, a prezentat și a obținut recunoașterea religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura este depozitată de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean, imobil aflat în renovare. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory șiCristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul de cultură clujean Gáspár Heltai și preotul calvin Méliusz Juhász Péter (1532-1572), cu care David Francisc a întreținut o lungă controversă teologică. Gáspár Heltai (adept al noii religii unitariene) apare în spate, șezând și răsfoind Biblia. În dreapta jos este prezentat nobilul transilvănean maghiar Gáspár Bekes (1520-1579), un alt adept unitarian.