glasul-hd.ro Web analytics

Interviu

Siegfried Mureşan, despre ultimul eurobarometru: „Românii vor, de fapt, mai multă Europă în România, nicidecum mai puţină”

În urma publicării rezultatelor ultimului eurobarometru, conform căruia numărul românilor care cred că e bine în UE a scăzut spectaculos în ultimele luni, „Glasul Hunedoarei” a discutat cu cei doi europarlamentari de Hunedoara. Am considerat că sunt persoanele care au o imagine mai clară în ce priveşte această evoluţie (sau involuţie), mai ales că ei cunosc foarte bine şi ce se întâmplă la Bruxelles, dar şi ce se întâmplă în România, în plan politic şi social. Interviul cu Iuliu Winkler (UDMR) v-a fost prezentat ieri. Astăzi vă prezentăm răspunsurile lui Siegfried Mureşan (PNL).

Cum vă explicaţi rezultatele ultimului eurobarometru în ceea ce priveşte România?
Cu cât oamenii au contact mai intens în viaţa de zi cu zi cu Uniunea Europeană, cu atât ei devin mai puţin vulnerabili la intenţia oamenilor politici de a-i dezinforma şi de a-i manipula. Informarea şi educarea cetăţeanului este cheia pentru ca acesta să nu poată deveni victimă a extremismului şi a populismului. Cu cât oamenii au un contact mai intens cu Uniunea Europeană cu atât văd mai clar beneficiile apartenenţei la UE şi le apreciază. Şi proximitatea geografică este un factor important, dar şi calitatea infrastructurii. Am fost recent în judeţul Galaţi şi am vizitat o întreprindere de IT în care sunt angajaţi 600 de tineri specialişti. Acumulează doi-trei ani de experienţă în acea firmă apoi mulţi dintre ei aleg să părăsească Galaţiul şi să vină în oraşe din Transilvania şi din vestul ţării. Vin datorită salariilor mai mari dar spun că principalul motiv e compus din calitatea vieţii, oportunităţile existente şi mai ales datorită deschiderii spre Vest. Tinerii care sunt pe picioarele lor, au făcut studii serioase, au un loc de muncă, încep să se uite şi la oraşe cu fler european. Adică în ce oraş au un festival de teatru, un festival de film şi, mai ales, care este oraşul în care există un aeroport aşa încât să poţi merge într-un city-break, să vizitezi prieteni şi rude din străinătate, ori să vezi locuri noi.
Infrastructura bună, care să asigură proximitate faţă de beneficiile concrete ale Uniunii Europene, adică să fii aproape de un aeroport datorită căruia să poţi călătorii uşor, să fii într-un centru universitar în care să vină şi studenţi din alte ţări europene sau tu să poţi merge cu o bursă Erasmus la studii în alte ţări europene, contează foarte mult.

Şi Sibiul dar mai ales Timişoara au toate aceste elemente amintite mai devreme. Cu toate acestea, şi în Regiunea Centru (din care face parte Sibiul) şi în Regiunea Vest (cu „capitala” la Timişoara) numărul celor care spun că e bine în Uniunea Europeană este acum de doar 48 la sută, cu 30 la sută mai puţin decât în Regiunea Nord Vest. Ce credeţi că se întâmplă?
Ce am spus până acum reprezintă componentele unui prim factor. Cel de-al doilea factor e constituit de oamenii politici, în principal din majoritatea parlamentară, care au o retorică accentuat euro-sceptică în ultimii doi ani. Pe măsură ce Uniunea Europeană se manifestă în apărarea valorilor europene, în apărarea statului de drept în România, oameni politici pentru care propria scăpare de justiţie este mai presus de destinul european al ţării noastre, aceşti oameni politici devin eurosceptici şi atacă Uniunea Europeană. Am văzut, premierul Dăncilă, miniştri din cabinetul Dăncilă şi toţi în frunte cu Liviu Dragnea. Practic, retorica eurosceptică a oamenilor politici de la guvernare este poate principalul factor care a dus la scăderea încrederii în Uniunea Europeană.
Ar mai fi un factor, sau motiv. Eu am fost la proteste iar oamenii, la proteste, m-au întrebat mereu aşa: „Ce face Uniunea Europeană pentru noi, pentru a ne ajuta în lupta cu politicienii corupţi? Ce metode are Uniunea Europeană pentru a ne asigura că statul de drept este respectat, că vom continua cu lupta pentru combaterea corupţiei, că independenţa justiţiei nu este afectată?”. Când le spuneam cetăţenilor ce instrumente are Uniunea Europeană, ei mereu spuneau: „Vrem mai mult. Vrem o prezenţă mai puternică a Uniunii Europene aici”. Cred că, în aceste cifre, o parte a răspunsului este următoarea: oamenii nu sunt dezamăgiţi de Uniunea Europeană în sensul în care nu s-ar regăsi în ea, sau că nu mai cred în ea, ci sunt dezamăgiţi de faptul că Uniunea Europeană nu a jucat un rol mult mai puternic, mult mai clar, mult mai direct în a fi de partea cetăţenilor, în ultimii doi ani. Şi eu am spus că UE trebuie să fie de partea oamenilor, să folosim toate instrumentele pe care le avem şi, dacă este nevoie, să inventăm altele noi, fiindcă vedem apariţia unei boli noi, sub forma acestor tendinţe de încălcare a statului de drept în ţări europene. Dacă a apărut un virus nou, trebuie să inventăm un antidot nou.

Care ar fi propunerea dumneavoastră pentru acel antidot despre care vorbiţi?
În primul rând, săptămâna aceasta (săptămâna trecută –n.red.) am depus un amendament la proiectul de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027 prin care cer alocarea a 2 miliarde de euro, fonduri europene, pentru apărarea fondurilor europene şi a statului de drept. Aceşti bani trebuie să fie alocaţi ONG-urilor, presei libere, universităţilor, bani care să fie folosiţi pentru combaterea dezinformării, a propagandei şi, mai ales, apărarea valorilor europene, în special a statului de drept. Un antidot trebuie să fie acesta: Uniunea Europeană să întărească presa şi ONG-urile care apără statul de drept.

Ar fi suficient acesta?
Un al doilea posibil antidot ar putea fi o corelare între fondurile europene şi statul de drept. Aici însă trebuie să vedem lucrurile nuanţat şi cu mare grijă. Eu vreau ca, în cazul în care domnul Dragnea face prostii la Bucureşti, beneficiarul de fonduri europene de la noi, din judeţul Hunedoara, să nu fie afectat. Adică nu vreau să fie afectată o comună care, poate îşi reabilitează canalizarea cu fonduri europene sau un fermier care primeşte bani europeni, ori un student cu bursă Erasmus. De aceea mă gândesc cum am putea corela (condiţiona – n.red.) fondurile europene de statul de drept, dar fără afectarea beneficiarului. Încă nu există o soluţie convingătoare în acest sens, dar ea poate merge în direcţia unei suspendări a plăţilor din fonduri europene, dacă statul de drept este afectat de Guvern, dar Guvernul să aibă obligaţia să continue finanţarea (proiectelor – n.red.) de la nivel guvernamental. Practic, să nu fie afectat beneficiarul final. Nu spun automat că ar fi o soluţie foarte bună pentru că mai trebuie analizată. Trebuie să găsim o modalitate pentru a o face, politic şi juridic, şi, mai ales, să nu fie afectat beneficiarul de fonduri europene.

Credeţi că va fi eficientă o astfel de soluţie, în condiţiile în care, dovedit lucru, şi Guvernul actual este acuzat că nu are o apetenţă crescută pentru fonduri europene, lucru criticat chiar de un marcant membru al PSD, comisarul european pentru Dezvoltare Regională Corina Creţu?
Pentru mine a fost încurajator ecoul puternic pe care l-a avut în societate acea declaraţie pe care a făcut-o doamna Corina Creţu. Ea a spus aşa: „Avem fonduri europene pentru construcţia autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, trebuie doar să cereţi acei bani. Nu înţelegem noi, Comisia Europeană de ce Guvernul Dăncilă nu cere bani pentru acea autostradă. Avem bani, vrem să vi-i dăm, iar voi ca guvern nu aţi depus niciun proiect mare de infrastructură pe fonduri europene”. Ecourile în societate au fost puternice şi asta demonstrează că oamenii nu vor tolera la nesfârşit un guvern care nu absoarbe fonduri europene, care nu vrea dezvoltarea ţării.
Autostrada spre Moldova nu ajută doar Moldova, ne ajută şi pe noi (ardelenii – n.red.), fiindcă investitorii care nu mai găsesc forţă de muncă aici (în Transilvania n.red.) se pot extinde spre regiunea Moldovei. Mulţi dintre noi, de asemenea, avem legături acolo. În plus, ar ajuta inclusiv la reducerea euro-scepticismului în Moldova, pentru că, în sfârşit se leagă această regiune de restul ţării şi de Uniunea Europeană.
Judeţele conduse în mare parte de PSD în ultimii 30 de ani, judeţe din Moldova şi din Sudul ţării sunt regiuni în care oamenilor le merge rău. Oamenii sunt săraci, sunt dependenţi. Judeţul cu cei mai mulţi asistaţi sociali din România este Teleorman. PSD-ul vrea oameni dependenţi, asistaţi social, şomeri, controlabili, manipulabili.
Eu sper că oamenii nu vor mai accepta asta şi că, pe măsură ce văd cum se dezvoltă oraşe conduse în spiritul unor valori de dreapta, oraşe din Transilvania, conduse de primari ai PNL (Cluj, Oradea, Alba – Iulia), nu vor mai accepta şi ei să rămână în beznă la nesfârşit. De aceea cred că vor sancţiona oamenii politici care nu absorb fonduri europene.

Revenind la nivel regional şi judeţean. De ce credeţi că a scăzut euro-optimismul în Regiunea Vest? Timişoara e, totuşi, oraşul care a dărâmat regimul comunist.
Cred că e faptul că oamenii din aceste centre aşteaptă un rol mai activ al Uniunii Europene şi au fost dezamăgiţi, poate, de faptul că UE nu a jucat un rol şi mai puternic în apărarea statului de drept. Oamenii nu întorc spatele UE, în aceste zone, ci, dimpotrivă, cred că aşteaptă Uniunea Europeană şi mai puternică şi care să le fie alături. Oamenii vor mai multă Europă, nu mai puţină. Oamenii din aceste zone, nu sunt de părere că au avut parte de prea multă Europă şi ar vrea să-i întoarcă spatele, ci sunt de părere că Europa ar trebui să se întoarcă şi mai mult cu faţa spre ei şi să fie alături de ei în lupta pe care o duc cu oamenii politici care vor să folosească instituţii ale statului în propriul interes.

Se vorbeşte şi despre imixtiunea Rusiei pe reţelele de socializare, de fenomenul „fake news”. În opinia dumneavoastră, manipularea on-line poate fi una dintre cauzele diminuării euro-optimismului chiar şi în Vestul ţării?
Există, fără, doar şi poate, şi avem date şi măsurători statistice, le-am văzut şi eu. Există clar dezinformare, propagandă anti-europeană şi propagarea unor ştiri false în spaţiul public din România. Asta se face cu precădere on-line. Oamenii care petrece mult timp pe on-line riscă să deină victime. Este foarte important şi Uniunea Europeană începe să înţeleagă importanţa şi va investi în această chestiune, pentru că e foarte important să înţelegem de unde vine informaţia, de la cine, să avem transprenţă în mass-media, transparenţa acţionariatului, responsabilitatea celor care scriu. Este foarte important să ştim de unde vine informaţia şi cine o propagă fiindcă foarte des, înainte ca domnul Dragnea să aibă mesaje anti-europene, anti-occidentale, aceste mesaje au fost diseminate pe canale favorabile Federaţiei Ruse. Deci, da, ştirile false, propaganda, dezinformarea sunt o cauză. Am început să luptăm cu acest fenomen, s-au alocat şi fonduri pentru a-l contracara.