glasul-hd.ro Web analytics

Interviu

„Se cosmetizează falimentul judeţului Hunedoara”

Iştoc despre declaraţiile recente referitoare la CEH

Cu câteva săptămâni în urmă, directorul Romgaz declara că societatea pe care o reprezintă ar fi interesată de construirea unui grup energetic pe gaz metan, „de la zero”, la Mintia. Apoi, în Valea Jiului, comisarul european Corina Creţu declara clar că nu Comisia Europeană închide mine, ci guverul statului în cauză ia astfel de decizii. Zilele trecute, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan, declara că România este singura ţară din UE care cere prelungirea termenului pentru extracţia de cărbune. În contextul acestor noi luări de poziţii, am adresat câteva întrebări celui mai vocal lider sindical din cadrul CEH, Cristian Iştoc (lider al unuia dintre sindicatele existente în cadrul Termocentralei Mintia). În ultimii ani, „Glasul Hunedoarei” a discutat des şi cu directorii CEH, indiferent de culoarea politică a acestora, iar experienţa din perioada 2014 – 2018 ne arată că niciun plan avansat de către vreun director executiv al complexului nu a fost transpus în realitate.

Cum comentaţi declaraţiile apărute în ultima vreme, făcute de doamna Corina Creţu, de conducerea Romgaz şi de secretarul de stat, Doru Vişan, afirmaţii cu trimitere directă sau indirectă la Complexul Energetic Hunedoara?

Destul de simplu: se încearcă evitarea adevărului şi se îmbracă frumos închiderea Termocentralei Mintia. Dacă urmăriţi acea declaraţie a directorului Romgaz până la final, veţi vedea că el spune că există interes pentru un grup pe gaz aici dar după ce nu va mai funcţiona niciun grup din cele existente la Mintia. Dumnealui vine şi spune că s-ar putea monta un grup de 400 de MgWh la Mintia, dar toată lumea se preface că uită un lucru: în condiţii de ger extrem, termocentralele pe gaz nu pot funcţiona. În plus, acel grup pe gaz plănuit la Mintia nu s-ar alimenta din BRUA, ci din reţeaua existentă, ceea ce generează alte potenţiale probleme.
Pe scurt, se încearcă, de fapt, cosmetizarea falimentului judeţului Hunedoara, proces care constat că este dus până la nivel de comisar european. Doamna Corina Creţu a declarat că nu Comisia Europeană închide minele, ci guvernul fiecărei ţări ia astfel de decizii, după ce i s-a reproşat din sală că Uniunea Europeană ar dori asta. Dumneaei încearcă astfel să se detaşeze de închiderea termocentralelor. A mai spus că la Comisia Europeană se aşteaptă proiecte. Pentru energie, statul român nu a depus absolut niciun proiect. Singurul proiect pentru CEH este închiderea.

De ce spuneţi asta?

Pentru că văd că aceasta este tendinţa. Vă şi dau ca exemplu Complexul Energetic Oltenia. Ei au problema desulfurărilor rezolvată (instalaţii prin care termocentralele să se conformeze la normele de mediu şi care la Mintia lipsesc – n.red.). Cu toate astea, acum se trezesc că valoarea certificatelor de CO 2 pe care trebuie să o achite pentru energia produsă anul trecut este de patru ori mai mare, aşa, peste noapte. Asta în condiţiile în care CEO se află între două ţări care nu plătesc deloc aceste certificate, Serbia şi Ucraina (pentru că nu sunt membre UE – n.red.). Marii jucători din domeniu cumpără mai multe certificate decât au nevoie şi le vând când e cererea cea mai mare. Se spune chiar că e mai rentabil să cumperi astfel de certificate decât să-ţi ţii banii la bancă. În condiţiile în care preţul unui certificat a ajuns la 25 de euro, CEO (principalul producător de energie al ţării – n.red.) este la limita falimentului. Mai mult, unele companii concurente şi-au plasat omenii în Ministerul Energiei, în eşaloanele trei şi patru de conducere, oameni care fac lobby împotriva producătorilor de energie care folosesc combustibili fosili. După noi şi după CEO urmează Cernavodă. Retehnologizarea Grupului I de la Cernavodă e blocată.

Da, dar nu eşaloanele trei şi patru din minister decid, până la urmă. Secretarii de stat şi ministrul fac asta…

Ei sunt numiţi politic şi, în multe cazuri, voit sau nu, fac jocurile aceloraşi companii concurente nouă.

În aceste condiţii, mai aveţi vreo speranţă?

Sincer, da. Dacă ne trezim cu toţii, poate şi cu cei de la CEO, să facem un efort comun şi să-i punem pe cei din minister să acceseze odată mecanismele europene care pot ajuta sectorul energiei bazată pe cărbune. Încă se pot accesa aceste mecanisme şi pentru CEH. Dar noi avem informaţii că Ministerul Energiei ar dori să predea unui investitor privat Termocentrala Paroşeni, pe bani puţini, prin metoda falimentului, dar cu o schemă SIEG valabilă. Dacă pentru un privat, Ministerul Energiei pregăteşte aşa ceva, dar nu a fost în stare să o facă pentru Mintia, asta înseamnă sabotarea economiei româneşti. Repet, e vorba de informaţii neoficiale pe care le deţinem în acest sens. Căutăm să venim, pe viitor, şi cu alte informaţii care să clarifice ipozeta aceasta asta.

S-a dovedit că, în ce priveşte CEH, nu există sprijin politic pentru o restructurare reală. Ce vă face să credeţi că, totuşi, ar mai fi o şansă?

În noiembrie 2012, a fost o pană regională de curent electric care nu s-a mediatizat. S-a întâmplat în judeţele Argeş şi Vâlcea şi era chiar cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare. Pe 1 decembrie 2017, România a ajuns în situaţia în care să fie forţată să ceară ajutor extern pentru acoperirea necesarului de energie. Probabil că politicienii se vor trezi în momentul în care vom avea prima pană de curent majoră (situaţie care ar genera pagube de sute, chiar miliarde de euro, în funcţie durată şi de mărimea zonei afectate – n.red.).