glasul-hd.ro Web analytics

Interviu

„Deva – 750”, un posibil moment-cheie pentru reşedinţa de judeţ

Clujenii sunt mândri de oraşul lor, mai ales în ultimii ani. Nu (mai) au niciun complex de inferioritate (dacă l-au avut cu adevărat vreodată) faţă de bucureşteni, braşoveni, timişoreni etc… . Acelaşi trend se înregistrează de o vreme şi în Alba Iulia. Şi la Cluj – Napoca şi la Alba Iulia schimbarea reală a venit din felul în care locuitorii au început, la un moment dat, să se raporteze la oraş, la administraţie şi la dorinţa de a schimba ceva în bine. Nici la Cluj şi nici la Alba, simplii cetăţeni n-au mai aşteptat ca administraţia locală sau altcineva să-i tragă după ei, să gândească în locul lor şi să le spună cum le e mai bine sau mai rău, ci i-au cerut administraţiei locale să ţină pasul cu ei. O astfel de „inversare de trend” s-ar putea produce şi în Deva, începând chiar de anul acesta, iar impulsul iniţial l-ar putea da proiectul intitulat „Deva 750”. Ideea este avansată şi susţinută de un expert în comunicare, ex-jurnalist al presei hunedorene, Cătălin Hosu (medalion), care s-a lăsat „descusut” puţin de noi.

De unde şi de ce ideea asta a proiectului „Deva 750”?
Când eram copil, eram absolut fascinat de acel număr 700 „scris” cu brazi, la marginea Devei. Între timp s-a deteriorat atât de tare încât numărul nu mai este vizibi. Prin ’89-’90 cred că s-a întâmplat. Tot când eram copil şi mergeam spre parc, spre patinoar sau spre stadion, treceam pe lângă Palatul Administrativ (acum sediul Consiliului Judeţean şi al Prefecturii Hunedoara) şi vedeam acea plăcuţă comemorativă cu „1269 – prima atestare documentară a Devei” şi mă gândeam, „Băi ce norocoşi au fost cei care au prins momentul aniversării de 700 de ani”, apoi mă consolam „Da’ las’ că eu o s-o prind pe aia de 750 de ani”.

Ce va însemna proiectul?
Acţiuni civice, educatice, acţiuni sociale, culturale, sportive, toate sub umbrela proiectului „Deva 750”. Prima idee a fost identificarea unui teren pe care să plantăm copaci în forma numărului 750. Ne-am dori să fie un loc vizibil şi de pe autostradă. O firmă de cadastru şi topografie ne ajută deja în identificarea unor variante.
Apoi astăzi (ieri-n.red.) am lansat un fel de concurs de fotografie cu 12 obiective din Deva ale căror imagini să alcătuiască un calendar al anului viitor. La sfârşitul primăverii vrem să organizăm o sesiune de alergare în care 750 de deveni să alerge 750 de minute. Apoi ne-am dori să găsim 750 de deveni care să devină donatori de sânge. Acestea sunt doar primele idei clar stabilite, dar mai sunt şi altele pe care le discutăm. Avem idei şi acţiuni pentru mai toate categoriile de vârstă. Suntem însă deficitari la capitolul acţiunilor dedicate persoanelor vârstnice. Aici avem nevoie de un manager de proiect. Ideile dorim să le lăsăm să vină dinspre reprezentanţii acestei categorii de vârstă, pentru că ei ştiu cel mai bine ce ar fi mai potrivit.

Cum a reacţionat comunitatea la idee?
Reacţia a fost cu totul peste aşteptări. Eu unul sunt copleşit de cât de bine a fost primită. Cine doreşte să participe şi să contribuie la întregul proiect ori la o părticică a lui este bine primit. Proiectul poate fi urmărit pe facebook, „Deva – 750”, iar cine doreşte să ia legătura cu noi o poate face şi la o adresă de e-mail: servus@deva750.ro.

Dar Primăria Devei?
Suntem în discuţii şi cu Primăria Devei şi, în mod sigur, vom reuşi să colaborăm, sub o formă sau alta. Nu o să fim concurenţi, noi şi Primăria, ci ne dorim să fim colaboratori. Precizez însă că demersul nostru este total apolitic. Este o iniţiativă plecată de la câţiva membri ai unei comunităţi adresată întregii comunităţi.

Când spui „noi”, la cine te referi?
La Asociaţia D.E.V.A.. E un acronim. Iniţialele nu vin de la anumite cuvinte, ci de la toate cuvintele care încep cu aceste litere şi care definesc noţiuni pozitive, constructive. Nu am vrut să limităm acronimul la doar patru cuvinte.

Cum speri tu că se va schimba Deva, la finele lui 2019, după derularea proiectului?
Îmi doresc ca la finele acestui an fiecare devean să ştie ce înseamnă acest „750”. Şi mai sper că fiecare devean se va convinge că împreună putem să facem tot ce ne dorim. Condiţia este să ne dorim o schimbare în bine şi să colaborăm.

De ce nu ai plecat din Deva?
Am avut ocazii să plec într-un oraş mare, dar mi s-a părut total aiurea să-ţi pierzi în trafic câte două ore pe zi, cum se întâmplă în Bucureşti, de pildă. Am rămas în Deva pentru că încă mi se pare a fi un oraş bun în care să trăieşti şi să îţi creşti copiii. Oraşele mari te prind în vârtejul lor şi, după câţiva ani, poţi să te trezeşti departe de ce ţi-ai dorit la început, când te-ai mutat acolo. În plus, schimbările în bine se pot produce mult mai uşor într-o comunitate mai mică.