Proiect pentru biserica – unicat de la Vălari
2016 poate fi anul în care biserica – monument de la Vălari va fi salvată de la dispariţie. După decenii la rând în care reparaţiile au fost minimale, Primăria comunei Topliţa şi fundaţia „Pro Patrimonio” au bătut palma pentru un proiect nesperat pentru obiectivul amintit: restaurarea integrală a acestuia şi revitalizarea locului în care se află.
O prelată de plastic trasă peste acoperiş: cam la atât s-au rezumat în ultimii 10 ani intervenţiile autorităţilor locale şi judeţene pentru salvarea bisericuţei de lemn de la Vălari. Asta în condiţiile în care Consiliul Judeţean a fost împins de la spate de Ordinul Arhitecţilor din România să intervină.
Biserica n-a mai fost folosită din 1936, când, în satul Vălari, la fel ca-n multe altele, localnicii au reuşit să finalizeze o biserică de zid, mai mare, mai încăpătoare şi mai rezistentă la intemperii. De dragul bisericii vechi, tot localnicii au fost cei care nu au lăsat-o să se prăbuşească. Au mai reparat, când au putut, cum au ştiut, ce au putut să repare.
O poveste din alte vremuri
Până în urmă cu 10 ani se credea că biserica a fost adusă la Vălari de undeva de peste Carpaţi. Teoriile emise atunci se refereau la meşteri cărbunari aduşi de Imperiul Habsburgic să producă mangal pentru cuptoarele de fier de la Topliţa. Ideea se baza şi pe faptul că, practic, biserica se putea desface şi reasambla relativ uşor, iar toate componentele sale încap în trei căruţe mai lungi. În acele vremuri se practica „bejenitul” – comunităţi mai mici specializate într-un anumit meşteşug se mutau dintr-un loc în altul, o dată la câţiva ani, ducându-şi cu ele şi lăcaşul de cult. Aşa s-a crezut că s-a întâmplat şi cu biserica de la Vălari. Specialiştii s-au uitat însă mai bine la tehnica de construcţie, tipologie şi simboluri şi au răsturnat teoria de acum 10 ani. Acum se crede că biserica a fost cumpărată de meşterii cărbunari ajunşi în Vălari de la pădureni. „Se pare că biserica a fost cumpărată din Cerişor sau Cerbăl, nu se ştie exact. Unii istorici o datează în secolul al XVII-lea. Eu cred însă că a fost construită în secolul XVIII. Sunt tot felul de indicii în acest sens, pentru că meşterii, indiferent că era vorba de construcţii noi, sau de reparaţii mai ample, aveau obiceiul de a scrâjeli ani şi nume, sau de a marca astfel de date cu cărbune”, spune primarul comunei Topliţa, Nicolae Cerişer, istoric de profesie.
Unicitate dată de dimensiuni
Nu doar tehnica de construcţie, vechimea şi autenticitatea fac ca biserica de la Vălari să fie extrem de valoroasă. Dimensiunile sale extrem de reduse îi conferă unicitate. În mod cert, în judeţul Hunedoara nu există vreun lăcaş de cult mai mic. Doar cel al familiei Zgăvârdean din satul Costeşti, dar aici e vorba despre o biserică personală.
Bisericuţa „ambulantă” de la Vălari are şase metri lungime, trei metri şi jumătate lăţime, turla se ridică până la opt metri deasupra solului, însă în pronaos trebuie să te apleci serios ca să poţi să intri. Chiar şi tavanul boltit al navei bisericii pune probleme persoanelor mai înalte de 1,80. Ferestrele sunt puţine şi mici. Le poţi acoperi de tot punând o palmă lângă cealaltă. Stranele cantorilor sunt şi ele de două ori mai mici decât cele mai mici pe care le-ai văzut vreodată în vreo altă biserică. În altar trebuie să te apleci din nou, dacă ai mai mult de 1.70 înălţime. Aici o masă de piatră la fel de veche ca biserica aproape că nu te lasă să treci cu uşurinţă pe lângă ea.
Totul te convinge că, de fapt, la o slujbă, în biserică nu încăpeau mai mult de 10 – 15 persoane, cu tot cu preot. Structura pereţilor şi stâlpii de susţinere înclinaţi vizibil înspre versantul dealului pe care se află te conving că nu mai e mult şi, dacă proiectul Primăriei Topliţa nu se fructifică, biserica de lemn de la Vălari va dispărea, aşa cum au dispărut şi altele asemănătoare, din satele Ţinutului Pădurenilor.
Iniţiativă salvatoare
Conform primarului Nicolae Cerişer, Fundaţia „Pro Patrimonio” s-a angajat să realizeze, pe cheltuiala proprie, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru conservarea şi renovarea integrală a bisericii de la Vălari, urmând ca lucrările efective să fie finanţate de Primăria Topliţa: „E un monument de categoria A (de relevanţă naţională – n.red.), ceea ce ne încurcă puţin, pentru că finanţările europene pe noua sesiune dedicate proiectelor de acest fel se acordă doar monumentelor de categorie B. Sperăm însă să găsim o soluţie prin intermediul Grupului de Acţiune Locală. Lângă biserică ne gândim să amenajăm un mic amfiteatru, cu o capacitate de 30 – 40 de persoane în care să aibă loc diferite manifestări. Am emis un certificat de urbanism pentru zona respectivă şi avem motive să sperăm că putem începe lucrările efective chiar anul acesta”.
