Incendiul de la Chișcădaga încurcă și mai mult depozitarea gunoaielor din județul Hunedoara. Carpatcement și-a băgat „bomba” în casă
În lipsa unui deponeu autorizat pe care să fie depozitate gunoaiele menajere colectate din localitățile hunedorene, singura soluție viabilă rămasă este o rampă de deșeuri temporară construită la Deva de operatorul local Salubritate S.A., iar cantitățile de deșeuri depozitate aici vor crește considerabil în urma incendiului care a avut loc la fabrica societății Carpatcement din Chișcădaga.
Un incendiu puternic declanșat din motive încă necunoscute în curtea fabricii Carpatcement din localitatea Chișcădaga a afectat sistemul de reciclare a deșeurilor gestionat de firma Termorecycling și putea să provoace daune și mai importante atât asupra fabricii de ciment, cât și a caselor din preajma acesteia. Focul s-a extins în depozitul de deșeuri puternic inflamabile aflat în apropierea stației de combustibili a firmei Carpatcement. Doar intervenția promptă și profesionistă a pompierilor a preîntâmpinat dezastrul care putea să se producă dacă focul ar fi ajuns la cisternele de combustibil.
Reparațiile stricăciunilor sunt incerte
În urma incendiului, stația de preparare a combustibililor pentru coincinerare a fost distrusă aproape în totalitate. Conform administratorilor societății Termorecycling, o eventuală punere în funcțiune a fabricii ar dura mai multe luni. Există și incertitudinea obținerii unei noi autorizații de mediu pentru funcționarea în aceeași locație a stației de preparare mecanică a deșeurilor. Reprezentanții APM Hunedoara sunt la rândul lor sceptici cu privire la o eventuală reautorizare a activității în urma incendiului produs. Stricăciunile sunt atât de mari, încât pentru remedierea lor este nevoie de autorizație de construcție. Obținerea acesteia implică o procedură complexă de autorizare. Surse din APM Hunedoara susțin că autorizația pe baza căruia funcționa stația de prelucrare a deșeurilor a fost eliberată pe baza celor mai stricte condiții prevăzute de lege. Cu toate astea incendiul nu a putut fi evitat și implicit efectele sale nocive pentru mediu.
Carpatcement și Termorecycling – o colaborare dubioasă
Între firmele Carpatcement și Termorecycling există o colaborare destul de ciudată în condițiile în care investiția inițială a firmei de preparare a combustibililor din deșeuri a fost cumpărată de fabrica de ciment și apoi lăsată spre operare aceleiași societăți comerciale. Afacerea a fost începută când Carpatcement era condusă de Mihai Rohan. O firmă austriacă a închiriat terenul de la firma Carpatcement și a construit o fabrică de prelucrare a deșeurilor în vederea folosirii acestora în procesul de coincinerare pentru obținerea cimentului. Ulterior întreaga investiție a austriecilor de la Termorecycling a fost cumpărată de Carpatcement, dar firma austriacă a fost lăsată să se ocupe în continuare de operarea instalațiilor. Odată cu interzicerea importurilor de deșeuri, Termorecycling a început să intre pe pierderi financiare pentru că deșeurile colectate din România nu aveau calitatea celor importate și distrugerea lor nu era subvenționată. Surse din anturajul administratorilor Termorecycling susțin că firma a avut o asigurare foarte bună pentru activitatea de la Chișcădaga, care va acoperi îndestulător paguba pricinuită de incendiu, mai ales că afacerea nu mai era una profitabilă. Necesarul de deșeuri pentru fabrica de ciment este de circa 30.000 de tone pe an, iar Termorecycling nu mai reușea să livreze decât maxim 9.500 de tone anual.
