Ulpia Traiana Sarmizegetusa vrea să reapară printre livezi, lanuri şi fânaţe

Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) derulează două proiecte importante în fosta capitală a Daciei cucerite. Problema de fond a sitului arheologic persistă însă: suprafeţe mari de teren sunt în proprietate privată. E vorba de tot „arsenalul” agricol: de la cereale şi legume, până la livezi şi fânaţe.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa este singurul monument din zonă inclus într-o rută turistică internaţională certificată de Comisia Europeană („Ruta împăraţilor romani”). Numai că turiştii care ajung aici, văd culturi de cartofi (inexistenţi în Antichitate), fânaţe cosite cu motocositoare, livezi de meri şi de pruni, culturi de grâu, porumb şi ovăz, printre principalele puncte ale sitului: amfiteatrul, forul roman şi zona templelor. Culturi agricole sunt amenajate şi în alte vechi oraşe romane păstrate ca monumente şi obiective turistice, în Europa, doar că acolo este vorba despre un demers ştiinţific: în obiectivele turistice sunt culturi agricole cu rol didactic, specifice perioadei romane, pentru ca turiştii să aibă o imagine mai completă asupra felului în care se trăia cu 2.000 de ani în urmă, nicidecum holde cu cartofi, ori lanuri de porumb, legume apărute în Europa cu 14 secole mai târziu faţă de cucerirea Daciei lui Decebal.

Au vrut pământ! Oriunde, dar pământ să fie!

Imediat după dizolvarea CAP-ului din comuna Sarmizegetusa, oamenii şi-au cerut pământurile înapoi. Unii au avut loturi situate între ruinele oraşului roman. Aşa le-au primit de la părinţii lor. Primăria a aplicat ad-literam o lege care nu preciza nimic în ce priveşte terenurile aflate în interiorul unor obiective istorice. La finele anilor ’90, conducerea de la acea vreme a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane a reuşit să „răscumpere” de la persoane fizice vreo 15 hectare. Asta înseamnă mai puţin de jumătate din totalul suprafeţei cuprinse între zidurile capitalei provinciei romane Dacia şi doar 15 la sută din ceea ce se estimează că însemna, cu 1900 de ani în urmă, suprafaţa totală a oraşului antic. Până nu demult, la Ulpia Traiana, fiecare perioadă a aratului producea descoperiri întâmplătoare de obiecte şi vestigii antice, de la vase de lut sparte de brăzdarul plugului, până la statui de dimensiuni impresionante. Acum ritmul lor a scăzut.

Apel la încrederea turiştilor

A scăzut şi ritmul descoperirilor arheologice, iar pe specialişti situaţia funciar încurcată nu-i deranjează foarte tare pentru că, oricum, bani pentru săpături arheologice nu au mai primit în ultimii ani. În plus, un buget pentru o „decopertare totală” a Ulpiei Traiana este, pur şi simplu, o utopie. De fapt, mulţi dintre ei consideră că e mai bine ca vestigiile încă nedescoperite să rămână sub pământ, pentru că aşa se conservă mai bine. Actualul traseu turistic, în mare, porneşte de la cazarma gladiatorilor (în dreapta intrării) apoi la Amfiteatru, după care urcă spre Forul roman şi trece pe lângă o livadă. Specialiştii care ghidează turişti în vechiul oraş roman trebuie să-şi folosească tot talentul lor persuasiv pentru a-i convinge pe turişti că sub livada cu pruni şi meri se afla una dintre cele două băi publice ale vechii aşezări. În secolul XIX, zona a fost decopertată de arheologi maghiari, care, după finalizarea cercetării au reacoperit-o cu pământ. Pe traseul de întoarcere, ghizii trebuie, din nou, să-i convingă doar cu vorba pe turişti că dincolo de un lan de porumb se află templele lui Aesculap şi Hygia.

Plan pentru parcelele din centru

Răscumpărarea terenurilor din incinta Ulpiei Traiana a fost suspendată în 2003, pe timpul ministrului Răzvan Theodorescu, pe motiv că proprietarii începuseră să ceară sume prea mari. O nouă încercare în acest sens a fost începută în 2014, dar de data aceasta de către MCDR. „Situaţia am moştenit-o aşa cum am moştenit-o. Legislaţia privind patrimoniul cultural naţional avea lacune majore în anii ’90, când s-au retrocedat acele suprafeţe, şi nici acum nu este foarte bine pusă la punct. Am înaintat o situaţie Consiliului Judeţean referitoare la parcelele din zona centrală folosite pentru culturi agricole. Dorim ca măcar acele terenuri să fie cumpărate de către Consiliul Judeţean. Poate, în 2017, se vor găsi bani în buget pentru a soluţiona problema. Suprafaţa totală a terenurilor vizate de demersul nostru nu depăşeşte un hectar. Rezolvarea integrală a problemei funciare de la Ulpia Traiana nu cred că este posibilă fără o strategie naţională privind monumentele istorice pe care trebuie să o genereze ori Parlamentul, ori Guvernul ”, spune managerul MCDR, Liliana Ţolaş.

Proiecte care ar mai spăla ruşinea

Liliana Ţolaş adaugă că este finalizată întreaga documentaţie pentru conservarea şi restaurarea Amfiteatrului de la Ulpia Traiana. „Am început să lucrăm la proiect încă din 2014, este avizat de toate organismele abilitate, inclusiv de către cele şapte comisii ale Ministerului Culturii şi cred că nu mai trebuie decât ca specialiştii CJ Hunedoara să întocmească cererea de finanţare. Vom cere 5 milioane de euro pentru acest proiect în urma căruia Amfiteatrul antic ar fi readus la forma şi dimensiunile sale originale, dar şi refuncţionalizat, urmând să aibă o capacitate de 5.000 de locuri. În acest proiect va intra ca partener şi Ministerul Culturii, ai cărui specialişti ar urma să supervizeze toate lucrările”.

Un al doilea proiect derulat de CJ Hunedoara prin intermediul MCDR este cel referitor la construirea unei porţi monumentale la intrarea în situl istoric, obiectiv care să înlocuiască „manelizarea generală” existentă de ani buni în zona amintită. „Proiectul arată diferit faţă de forma iniţială. S-a dorit o clădire cu parter plus etaj, însă specialiştii Ministerului Culturii au considerat că ar fi prea înaltă şi ar afecta vizual monumentul, aşa că s-a decis ca jumătate din clădire să fie sub nivelul solului. Aici vom avea spaţii de conferinţe, expoziţii, de servit o cafea şi toalete, o curte interioară de mici dimensiuni şi o zonă specială pentru vânzarea biletelor de intrare”, adaugă Liliana Ţolaş. Anul acesta sunt alocaţi bani de la CJ pentru întocmirea proiectului tehnic. Investiţia totală se ridică la 2,5 milioane de lei, bani care ar urma să fie alocaţi din bugetul judeţean.