glasul-hd.ro Web analytics

Istoria cum nu e scrisă în manuale

Falsificarea istoriei prin monumentul de la Câmpul Pâinii

Nu departe de Orăștie, undeva lângă Șibot, a fost consemnată una dintre cele mai mari victorii ale armatelor Transilvaniei asupra celor otomane. Pe Câmpul Pâinii a intrat în legendă celebrul căpitan al lui Matia Corvin, Pavel Chinezul.

Monumentul acestuia, ridicat în gara Șibot  în memoria victoriei repurtate de armata transilvană, a fost ținta unora dintre primele încercări de mistificare a istoriei puse la cale de Nicolae Iorga, la ordinul Casei Regale Române.

O victorie a maghiarilor, sașilor, secuilor și românilor

MAIN 2 „Monumentul de pe Câmpul Pâinii este important nu numai prin faptul că depune mărturie, pentru gloria noastră străveche, ci, în special, prin felul în care a făcut cunoscut că numai prin forţa comună a celor trei naţiuni ale ţării – maghiari, saşi şi români – au putut fi dobândite strălucitele victorii asupra turcilor”, scria în 1862, la Cluj, Leopold Nagy  în argumentația sa, pentru aprobarea construirii monumentului…  Leopold Nagy a fost un intelectual ardelean din Orăştie, cel care are meritul principal pentru instalarea acestei statui în locul monumentului din 1820 distrus în timpul războiului civil din 1848-1849. Inițial placa comemorativă instalată pe soclul monumentului avea gravat un text în limba maghiară a cărui traducere suna așa:  „Câpul Pâinii, marea victorie a celor doi comandanți maghiari, Voevodul Transilvaniei Ștefan Bathory și Banul de Timișoara Pavel Chinezul, asupra armatelor turcești în 13 octombrie 1479, sub domnia glorioasă a lui Matia Corvin, unde alături de 8000 de fii ai Transilvaniei, 30.000 de dușmani au plătit cu viața. Maghiari, secui, sași și valahi, împreună și-au apărat patria. Costurile pentru ridicarea monumentului au fost suportate din colectă publică organizată de  dr. Miksa György. Ridicarea monumentului a fost sprijinită de autoritățile județului Hunedoara și de Sociateta Istorică în 1886 sub domnia binecuvântată a împăratului Francz Josef. –  Gloria tracutului să strălucească peste fericirea viitorului – ”

„Kenyérmező Báthory István erdélyi vajda és Kinizsi Pál temesi bán magyar vezérek nagy győzedelme az arszágduló törökön 1479. okt. 13-án Hunyádi Mátyás király dicső uralkodása alatt, 8.000 hazafi mellet 30,000 ellenség maradott a csatáteren. Magyar, székely, szász es ólah együt védelmezte a közös hazát. Az emlék költségeit kegyeletest utódoktól gyűjzötte dr. Miksa György. A fellálítást intézték: Hunyadmegye hatósága, s a megyei történelmi társaság 1886-ban I. Ferencz Jószef király áldásos uralkodása idejében. „Dicső múlt fénye ragyogjon át boldog jövend ő be!”

Cum rescriu istoria „eliberatorii”

Monumentul dedicat lui Kinizsi Pál/Pavel Chinezul (de la Kinizsi și nu de la cnez, cneaz) /Paulo de Kynys şi bătăliei din 1479 a fost ridicat în anul 1889. La inaugurare, au ţinut cuvântări şi episcopul luteran şi preotul ortodox din sat, pe lângă oficialităţile statului austro-ungar. În 1929, sub atenta supraveghere a lui Nicolae Iorga, inscripţia maghiară de pe soclul statuii a fost schimbată cu una în româneşte.

„A fost așezat în amintirea strălucitei biruințe repurtate de armatele ardelene sub conducerea voievodului Ștefan Bathori asupra turcilor în bătălia de pe Câmpul Pâinii la 13 octombrie 1479 cu ajutorul eroului român, Comitele de Timișoara, Paul Chinezul, care sosind pe câmpul de luptă, în clipa hotărâtoare, prin vitejia sa extraordinară, a însuflețit pe luptătorii ardeleni obosiți, le-a înlesnit biruința desăvărșită și a mântuit pe timp de o jumătate de veac, Ardealul, de primejdia stăpânirii turcești”.

Nu ar fi nici o problemă, dacă s-ar fi respectat adevărul istoric, fiindcă a scrie că Paul Chinezul este un erou român frizează ridicolul, susține istoricul Cristian Ioan Popa.  „Maghiari, saşi sau români, cu toţii au uitat că respectul pentru înaintaşi trebuie materializat şi în fapte, nu doar în intenţii. Iar un prim demers util ar fi refacerea unei tradiţii de comemorare în comun a eroilor Evului Mediu transilvănean. Jerbele cu tricolorul Ungariei, puse pe mormântul lui Ioan de Hunedoara la Alba Iulia, şi cele cu tricolorul României, sprijinite pe monumentul cu bustul lui Paul Kinizsi de la Şibot, ar putea să însemne că – deşi fac parte din etnii opuse celor care-i cinstesc, urmaşii şi-i asumă, dar îi şi revendică, într-un mod care transcende astăzi nu doar istoria scrisă, ci şi naţionalitatea”, completează  istoricul Cristian Ioan Popa.
Câmpul Pâinii, în maghiară Kenyérmező, în germană Brodfeld, în turcă Ekmekoltağı, este o regiune în sud-vestul Transilvaniei, între Orăștie și Sebeș, în apropiere de râul Mureș. Așezarea cea mai importantă este Cugirul. Numele maghiar al râului Cugir este Kenyér (pâine), de unde numele Câmpul Pâinii. Regiunea se învecinează la sud cu Munții Șureanu, la nord cu Mureșul, la vest cu actualul județ Hunedoara și la est cu râul Sebeș. În Evul Mediu populația din zonă a fost în mare parte formată din sași, dar astăzi majoritari sunt românii.

 

Vezi și

Close