glasul-hd.ro Web analytics

Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei

Comori mai puțin știute ale Hunedoarei. Mănăstirea franciscană din Baia de Criș

Practic, acest monument istoric este format din altele două: Biserica mănăstirii franciscane (HD-II-m-A-03241.01) și Claustrul (HD-II-m-A-03241.02). Mențiunea trebuie făcută pentru a se înțelege și motivul existenței numărului mare de monumente istorice. Practic, ceea ce noi considerăm un singur monument, pe listă el apare la trei poziții diferite. Bineînțeles, cazul nu este singular.

„Cea mai impunătoare construcție medievală de pe valea Crișului Alb”…

Mănăstirea franciscană și claustrul alipit acesteia fac parte din așa-numitul „complex monumental și arhitectural Avram Iancu” din localitatea Baia de Criș, cum este el numit mai recent dar care este descris în LMI 2015 drept „ansamblul rural din zona centrală a satului”. Descrisă drept „cea mai înaltă și solidă clădire din Baia de Criș, cea mai impunătoare construcție medievală de pe valea Crișului Alb, fiind zidită la sfârșitul secolului al XIV-lea din piatră, iar mai târziu din cărămidă” (Nicolae Cristea, Țebea și Baia de Criș. Locuri, fapte, monumente. Îndreptar istorico-turistic, Deva, 2010, p. 151).
Istoriografia monumentului este extrem de săracă dacă eliminăm articolele de ziare care atunci când nu sunt aproape identice, conțin informații interesante dar fără să ofere sursa de unde acestea provin. Mai există bibliografia în limba maghiară, dar care nu este la îndemâna tuturor. Astfel, cele mai multe și concise informații sunt oferite de Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (coord. A. A. Rusu, Cluj-Napoca, 2000, p. 60).
Descrierea din volumul anterior menționat începe prin a menționa faptul că este o „mănăstire franciscană din secolul al XVIII-lea, a cărei presupusă existență medievală nu se confirmă. Antecedentele există doar în planul construcțiilor. În secolele XV-XVI, o biserică gotică a deservit aici o parohie, dar din motive insuficient elucidate (posibil un incendiu petrecut în secolul al XVI-lea), a fost lăsată să se ruineze. La începutul secolului al XVIII-lea, sub oblăduirea episcopului Ladislau Nádasdy (1710-1730), franciscani bulgari ajung în localitate și preiau parohia, oficiind mai întâi într-o capelă aflată în partea de sud a vechii biserici. Pe cea din urmă, rămasă multă vreme fără acoperiș și cu bolțile căzute, au restaurat-o treptat”.
Nu dorim să plictisim cititorul cu detalii extrem de tehnice, dar prezentarea următorului citat din Dicționar este esențial pentru vizitatorii care doresc să înțeleagă din punct de vedere arhitectural ceea ce impresionează vizual. Astfel, „bolta și tribuna vestică au fost realizate în forme baroce. Se menționează că au existat și două turnuri, unul înalt, baroc, așezat în fața bisericii, altul pe fațadă. Claustrul a fost realizat în continuarea bisericii, pe latura nordică (1763?). Din dotările vechi ale interiorului se păstrează amvonul și două altare laterale, toate de factură barocă; altarul principal, din secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit de un altul neogotic (1860). Biserica, cu o parte din inventarul mobil, inclusiv arhiva, ar fi suferit unele distrugeri la revoluția din 1848. În 1852 a fost transferată capistranilor, iar la 1900, din nou minoriților transilvani. Conventul a continuat să funcționeze (călugării asigurând și serviciile parohiale) până după al Doilea Război Mondial când este desființat. Reînființată după 1990, ca filie a mănăstirii din Deva, cu hramul Sfintei Fecioare”.

Alte obiective în zonă

În imediata vecinătate a Mănăstirii franciscane se află o întreagă suită de obiective ce merită vizitate și care fac parte din mai sus menționatul „complex” sau „ansamblu”. Aici trebuie amintite Casa Muzeu „Avram Iancu” (punct de lucru al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva), și Casa lui Ioan Simionașiu, locul unde a stat pe catafalc trupul „Crăișorului Munților” și unde s-au desfășurat funeraliile. De jur-împrejur mai pot fi admirate Casa Comitatului, sau a Prefecturii, în fața căreia se găsește amplasat bustul lui Avram Iancu, dezvelit la inițiativa ASTREI în 1924 cu prilejul organizării Serbărilor Naționale în acel an al aniversării centenarului nașterii. Comemorarea a o sută de ani de la moarte a fost marcată în 1972 prin amplasarea obeliscului din centrul parcului. Dar mai sunt și alte locuri interesante de văzut și vizitat în zonă…

Daniel I. Iancu