glasul-hd.ro Web analytics



Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei

Comori mai puțin știute ale Hunedoarei. Ansamblul rural săsesc din Romos

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 425: „cod HD-II-a-B-03433, Ansamblul rural Romos, sat ROMOS, comuna ROMOS, Întreaga localitate; sf. sec. .XIX – înc. sec. XX”. Poziția anterioară din LMI, 424, specifică drept unicat la codul HD-II-m-A-03432 „casa parohială evanghelică”, datată în secolul al XVII-lea.

„Romosul s-a simțit parte a întregului de țară”…

Există localități monument. Poate părea ciudat, dar există. Fiecare clădire din respectiva așezare e un monument, astfel încât toate la un loc formează un ansamblu de monumente. Este cazul localității Romos, la ora actuală centru de conumă, atestată documentar la 1206. „Primii oaspeți ai Transilvaniei” au ajuns la Cricău, Ighiu (județul Alba) și Romos nu se știe precis de unde. „Dintre cei trei termeni: teutoni, flandrenzi, saxoni, ultimul s-a impus până la urmă, atât în limba latină, cât și în cele trei limbi populare vorbite în Transilvania” (Thomas Negler, Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, p. 83).

Comorile din lăzi” (Petru Tudor Stăncioiu, Aurel Răduțiu, Romos (jud. Hunedoara). O istorie ăn imagini. 1850 – 1950, Cluj-Napoca – Deva, 2017, p. VII), le vedem azi doar pe drumuri. În case nu prea poți intra. E bine că mai poți poza fațade. Din drum. Lumea se plânge că se pierde tradiția, dar când mergi și vrei să o salvezi cel puțin vizual proprietarul nu te lasă.

Mai avem puține sate cu arhitectură tradițională săsească în județul Hunedoara. Deși unii se laudă cu asta. Părerea mea e că ar trebui să le conservăm. „Romosul s-a simțit parte a întregului de țară” și din punct de vedere politic. Gheorghe Dubleș și Adam Basarab au fot în perioada interbelică membri în Senatul României.

„În plan local,, preocupările de interes obștesc, … , conduc la câteva reușite în sensul modernizării comunei” (Aurel Răduțiu, Romos (jud. Hunedoara). File de cronică. 1850-1950, Cluj-Napoca – Deva, 2015, p. XIX). „Era parcă necesară această acumulare de energie pentru a rezista nenorocirilor ce nu vor întârzia să lovească. Criza economică, criza politică, globale desigur, atât de globale cât să lovească și colțul de lume al Romosului”, ating și localitatea, iar bolșevismul își spune cuvântul (p. XXI). Istoria Romosului e mult mai fascinantă decât a fost scrisă până acum. Iar ceea ce se păstrează vizual ar trebui pus în valoare.

Alte obiective în zonă

Cei care doresc să mai viziteze asemenea ansambluri rurale se pot deplasa în amonte, către Romoșel, sau Vaidei și Pișchinți. Tot în apropiere, fostul Binținți, azi Aurel Vlaicu, oferă și el același aspect de localitate săsească, iar pe una dintre străzi se poate vizita Complexul Memorial „Aurel Vlaicu”, format din casa natală pe care a fost amplasată  în 1925 o placă de marmură neagră, bustul aviatorului, realizat de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad în anul 1933, precum și muzeul inaugurat în 1982, la centenarul nașterii inginerului școlit la Orăștie, Sibiu, Budapesta și Munchen. Stațiunea Geoagiu-Băi nu este nici ea departe, iar complexul de chei Mada-Roșia-Ardeu-Cib-Glod-Băcâia este spectaculos. Orăștia și cetățile dacice de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie sau Sarmizegetusa Regia sunt practic la doi pași…

Daniel I. Iancu

Back to top button