glasul-hd.ro Web analytics



Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei

Comori mai puțin știute ale Hunedoarei – Gara din Simeria

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 452: „cod HD-II-m-B-03449, Gara CFR, oraș SIMERIA; Str. Victoriei, nr. 9, 1866”.

…„ neprielnică din punct de vedere igienic și al liniștii”…

Primul lucru care creează confuzie este un indicator. Cum intri în Simeria, dinspre Deva, de ani de zile te întâmpină informația care te îndrumă să vizitezi „Gara CFR Simeria / Monument sec. XVIII”. Dacă ar fi să-i dăm crezare, prima dată s-a construit gara și apoi, după vreun secol, au apărut și căile ferate în România.

În ultimii ani am tot încercat să găsesc informații despre gara din Simeria. Am găsit multe, dar contradictorii, false sau redundante. Inclusiv menționarea anului 1866 ca dată a construcției (conform Listei Monumentelor Istorice), induce vizitatorii în eroare. Personal nu cred (și o spun chiar dacă mă repet) că prima dată a fost gara și apoi calea ferată, aceasta din urmă fiind inaugurată în 1868.

Începuturile Simeriei sunt legate de „construirea și inaugurarea liniei ferate Arad – Alba Iulia din anul 1868. Societatea brașoveană Bánya és Kohótársulat a câștigat autorizația studierii și construcției liniilor ferate Arad – Alba Iulia și Simeria – Petroșani. La 18 august 1866, guvernul de la Budapesta autoriza acestei societăți construirea și exploatarea liniei Arad – Alba Iulia, fixând și data inaugurării pentru ziua de 18 august 1868, iar a ramificației Simeria – Petroșani cu un an mai târziu, adică pe 18 august 1869” (Ioachim Lazăr, Camelia Stârcescu-Enăchiță, Monografia orașului Simeria, Deva, 2008, p. 25).

„Calea ferată Arad – Alba Iulia a fost prima din Ardeal care urma să fie înzestrată cu un atelier de reparații ce ar fi trebuit să fie construit la Deva. Dar administrația orașului Deva a socotit că înființarea atelierului aici ar fi neprielnică din punct de vedere igienic și al liniștii și s-a împotrivit”. Prin urmare se găsește un alt amplasament care va genera ulterior apariția localității Simeria de astăzi. „Aici urmau să se desfășoare lucrări pentru construirea unui atelier de reparații și a unei gări mai mari”, luând naștere Colonia Simeria. „Începutul atelierelor s-a făcut în anul 1866 prin ridicarea unui mic atelier de reparat căruțe, roabe și alte unelte folosite de muncitorii angajați, având ca maistru fierar pe un anume Petru Tarculea. Izbucnind războiul dintre Austria – Prusia și Italia, lucrările au fost întrerupte și reluate abia din primăvara anului 1867”.

În același an, „în ziua de 17 iulie, la Viena, a luat ființă Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania, iar în viitorul nod de cale ferată de la Simeria a demarat construcția clădirilor gării, ale magaziei pentru mărfuri și a primei remize pentru locomotive. În primăvara următoare, pe șantier au început să fie montate primele panouri de cale ferată, iar în dimineața zilei de 21 august 1868 (cu trei zile întârziere, sic!), la ora 9.00, din bătrâna cetate a Aradului a pornit spre Deva primul tren, remorcat de locomotiva cu numărul 17 și cu numele de Maros – Poarta” (Adela Herban, Cristina Ploscă, Hunedoara în imagini, Deva, 2014, p. 52).

Așadar, actualul monument istoric nu avea cum să fie construit în 1866. Informații despre construcția liniei ferate și a gării găsim și în publicațiile vremii, inclusiv Mersul trenurilor. Dar o să revenim cu altă ocazie. Dorim să mai menționăm aici faptul că, pe carte poștală ilustrată, „editată de Kass Gustav la Simeria și circulată în 21.09.1899”, apare clădirea (cel puțin asemănătoare), cu specificarea: „Gara Veche (edificată în 1868 și refăcută în 1900-1901)” (vezi colecția Cornel Rusan de pe Facebook).

Alte obiective în zonă

În primul rând trebuie amintit Arboretumul de la Simeria, un parc dendrologic ce se întinde pe aproximativ 67 de hectare, considerat „un monument național în arta parcurilor”. Înființat la începutul secolului al XVIII-lea, în stil romantic-englezesc, parcul găzduiește din anul 1954 Stațiunea de Cercetări și Experimentări Forestiere Simeria. Sediul acesteia se află în castelul  Bela Fay, monument istoric si arhitectonic datând din secolul al XIX-lea. Peste Mureș se găsește Căciula dacilor sau Măgura Uroiului, arie naturală protejată, de fapt un con vulcanic unde a existat o carieră de piatră utilizată la construcția cetăților dacice din Munții Orăștiei. Deva, cu fortificația ei emblematică este practic la o aruncătură de băț. La fel și Castelul Corvinilor. Iar de ani buni, arheologii muzeului din Deva cercetează zona în puncte de interes care se încadrează temporar din preistorie până în perioada post-romană…

Daniel I. Iancu

Back to top button