Aurel Niculescu, directorul Complexului Energetic Hunedoara: „În 2018, CEH ar putea trece pe profit”

Complexul Energetic Hunedoara a fost deseori subiect de dispută politică între putere şi opoziţie, mai ales în anul electoral 2014. Partidele au fost interesate de soarta, dar mai ales de voturile celor 6.500 de angajaţi ai companiei. Opoziţia a criticat managementul CEH şi lipsa de implicare a guvernului Ponta în rezolvarea problemelor ultimului colos industrial din judeţ, în timp ce puterea a dat deseori asigurări că îl va scoate din situaţia dificilă, fără să-şi dubleze declaraţiile cu fapte. Pe scurt, 2014 a fost un an pierdut de CEH, an în care a continuat să acumuleze pierderi şi datorii. Managerul Complexului, Aurel Niculescu, are în sfârşit un termen-limită până la care să prezinte o „strategie realistă” pentru redresare economică. Glasul Hunedoarei i-a adresat câteva întrebări.

CEH are nevoie urgentă de o sumă mare de bani pentru ca proiectul de modernizare a Termocentralei Mintia pentru care s-a bătut palma cu o mare companie chineză să înceapă. Cum faceţi rost de bani?

Am avut deja o discuţie informală cu o bancă. E nevoie de aproximativ 37 de milioane de dolari ca avans pentru proiectul de 271 de milioane de dolari pentru modernizarea Grupului 4 şi instalaţiile de desulfurare de la Grupurile 3 şi 4. Creditul va putea fi contractat imediat după ce încheiem noi contractul de furnizare cu Transelectrica, pentru servicii de sistem, astfel încât să avem banii necesari pentru rambursarea lui. Şi creditul bancar şi contractul de furnizare de energie de care vorbesc dorim a se întinde pe o durată de trei ani.

Anul acesta s-a pus deseori problema reducerii de personal. Cum s-a făcut acest lucru în 2014 şi cum se va face în 2015, mai ales că, nu o dată, s-a vorbit de concedieri colective prevăzute pentru 2015?

De la 1 august 2013 şi până acum, numărul de salariaţi a scăzut cu 1.200, în principal prin pensionări. Planul de redresare economică, cel mai probabil, va presupune în 2015 şi o concediere colectivă, dar nu vă pot comunica deocamdată un număr al celor vizaţi. Cifra va fi prezentă în strategia pe care o vom înainta ministerului peste aproximativ o lună.

Ce a fost nerealist în programul de redresare la care lucraţi? Întreb acest lucru pentru că ministrul delegat pentru Energie a cerut luni o „strategie realistă de redresare economică”.

Din punctul meu de vedere n-a fost nimic nerealist. E vorba de o neînţelegere. Recent am fost chemaţi la o reuniune la Bruxelles solicitată de sindicatele europene din minerit. Acolo departamentul pentru energie din Ministerul Economiei a prezentat un slide în care era trecută şi eventualitatea unui ajutor de stat de vreo 270 de milioane de dolari pentru parteneriatul destinat Termocentralei Mintia, parteneriat aflat însă deja în derulare. Eu am văzut acel material cu câteva minute înainte de a fi prezentat şi am dispus scoaterea acelei informaţii pentru că era nereală. În plus unele propuneri făcute de noi nu au mai fost trecute în strategie, la cererea celor din departamentul amintit, pentru ca, mai apoi, să ni se reproşeze că materialul nostru nu a fost destul de bine detaliat. Era vorba de propuneri referitoare la o hidrocentrală de 7,5 MWh pe Mureş, unde avem deja amenajat barajul şi mai e nevoie doar de echipamentele hidro-energetice, şi de un parc foto-voltaic de 40 de MWh pe care îl putem amenaja pe depozitul de zgură de lângă Mintia. Locul se pretează la aşa ceva, costurile echipamentelor necesare au scăzut cu aproape 50 la sută în ultimii doi-trei ani şi ar fi mult mai ieftin să facem acel parc decât să cheltuim bani pentru reîmpădurirea zonei.

Să înţelegem că aţi fost sabotaţi de cineva din Departamentul pentru Energie?

Nu, nu am fost sabotaţi. Au fost doar nişte neînţelegeri la mijloc. Domnul Nicolescu cred că nu cunoştea toate propunerile noastre la momentul declaraţiei sale de la începutul acestei săptămâni. În plus, în strategie era trecută ca variantă şi garantarea unui credit pentru echipamente miniere. Varianta secundară, şi cea mai probabilă, este să apelăm la un credit furnizor. Sunt companii interesate să intre cu noi într-un astfel de parteneriat, companii din Polonia, Germania, China şi chiar o companie care are relaţii cu producători din Statele Unite.

Despre ce sumă se vorbeşte acum, la capitolul „retehnologizarea minelor”?

Maximum 60 de milioane de dolari. Dar, mai întâi efectuăm un studiu amănunţit astfel încât să ştim foarte clar de ce fel de echipamente avem nevoie. Achiziţia anulată din acest an a fost un demers pripit, pentru că nu s-a făcut un asemenea studiu în prealabil.

La finele lunii august spuneaţi că „în lipsa unei decizii politice clare, CEH intră în insolvenţă în toamna lui 2014”. Care este situaţia actuală?

Da, am declarat acest lucru, dar am reuşit ca în trimestrul trei să reducem foarte mult volumul datoriilor comerciale. Datoria noastră comercială, la 30 iunie 2014, era de 147 de milioane de lei. În iulie, august şi septembrie a crescut într-un ritm mult mai scăzut, cu doar 5 milioane de lei. Asta în condiţiile în care bugetul CEH prevăzut pentru anul acesta este prevăzut cu pierderi.

Tot în vara acestui an recunoşteaţi că CEH trăieşte de pe o zi pe alta…

Octombrie 2014 a fost o lună foarte bună şi sperăm să continuăm la fel până la finele anului. Situaţia noastră este proastă, per ansamblu, dar dacă se transpun în realitate propunerile noastre, cred că vom ieşi din impas. Cel puţin hidrocentrala de pe Mureş şi parcul foto-voltaic pot începe să producă din 2016.

Într-un scenariu optimist, când ar putea CEH să ajungă la un echilibru economic?

În 2017 am putea atinge acest moment, iar în 2018 CEH ar putea trece pe profit.

Chiar dacă se vehiculează un debit total al CEH de un miliard de lei? De fapt, care sunt datoriile totale ale CEH?

Nu am acum cifrele în faţă, dar pentru reabilitarea Grupului 3 de la Mintia încă se mai plătesc ratele creditului bancar contractat cu 10 ani în urmă, grupul nou de la Paroşeni şi instalaţia de desulfurare tot pe credit bancar s-au făcut. Aceste investiţii reprezintă „grosul” datoriei. Abia apoi vin datoriile la bugetele de stat şi datoriile comerciale.

Cât de tare v-a încurcat faptul că 2014 a fost an electoral?

Vă rog să mă scuzaţi că la această întrebare prefer să nu răspund.

„Planul de redresare economică, cel mai probabil, va presupune şi o concediere colectivă”

„Situaţia noastră este proastă, per ansamblu, dar dacă se transpun în realitate propunerile noastre, cred că vom ieşi din impas”