Angela Kalausz, arhitectul-șef al Devei: „Punem accent pe zona centrului istoric, dar nu vom neglija nici celelalte zone cu probleme ale orașului”

Arhitectul-șef din cadrul Primăriei Deva, Angela Kalausz, vorbește despre arhitectura centrului istoric al orașului, dar și despre clădirile importante care se află într-o stare avansată de degradare. Kalausz este de părere că fondurile europene ar putea salva aceste clădiri, importante pentru patrimoniul cultural al orașului.

În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai valoroase clădiri din oraș?

Pentru acest lucru, trebuie să definim ce înseamnă clădire valoroasă și ce înseamnă valoare în arhitectură. Dacă e să răspund cu sufletul, în opinia mea zona cea mai valoroasă este zona centrului istoric al orașului, zona protejată. Aici  există o clădire pe care o privesc cu drag și în același timp cu foarte mare părere de rău. Este clădirea vizavi de Primărie, din Piața Unirii, de la numărul 3. De ce spun cu mare părere de rău: pentru că se află într-o stare avansată de degradare. În interior este în regulă, pentru că a fost renovată nu de mult, însă exteriorul este cumplit. Această clădire se află în proprietatea Academiei de Studii Economice din București. Și ea face parte din ansamblul clădirilor protejate din municipiul Deva. Clădirea are o mulțime de detalii frumoase, elemente florale, încadramente la ferestre, specifice curentului din care face parte, aparține curentului francez Art Noveau.

Care clădiri credeți că nu sunt valorificate suficient?

Din nefericire, majoritatea clădirilor din centrul istoric nu sunt puse în evidență și se află într-o oarecare stare de degradare, însă avem o viziune optimistă asupra lucrurilor, pentru că urmează să fie pus în aplicare un proiect de reabilitare a întregului centru istoric, care vizează  atât Bulevardul 1 Decembrie 1918, cât și Piața Unirii. În genere, proiectul se va ocupa de tot ceea ce înseamnă domeniu public, dar noi încercăm să aplicăm legislația ce se referă la fațadele acestor clădiri și la modul în care acestea sunt întreținute. În general, clădirile-monument sunt prioritare pentru noi ca și aspect, dar aici intră și fațadele tuturor blocurilor. Aceste lucrări vor face exercițiul obiectului financiar 2015-2020, pentru că vor fi dezvoltate pe fonduri europene.

Arhitectura centrului istoric al orașului este construită unitar sau sunt mai multe stiluri intercalate?

Putem vorbi de o perioadă în care s-au conturat aceste clădiri, însă nu este unitară perioada de construcție. Pornind de la străzi, pas cu pas, se dezvoltă țesutul urban. Nici Biserica Reformată nu era exact pe același loc, era decalată cu circa 15-20 de metri și este în directă legătură cu primul episcop unitarian David Ferenc. Cam așa se prezenta situația primelor reprezentări cartografice, din 1769. Aceste clădiri care au referințe istorice importante sunt valoroase atât pentru modalitatea în care există și sunt frumos conturate cu exactitate de plan și decorate frumos, cât și pentru faptul că sunt raportate într-o tradiție și istorie în care orașul trebuie să se ancoreze, ca să-și găsească niște repere. Probabil că de aceea le considerăm mai valoroase pe acestea, decât pe altele. Așadar, nu putem vorbi de o unitate între clădiri, nefiind construite toate în aceeași perioadă. Ce mai trebuie să se știe este că în Deva avem trei monumente istorice de importanța „A”, acest lucru însemnând  faptul că sunt de importanță națională. Printre acestea se numără Dealul Cetății și Turnul Vechii Biserici Ortodoxe, dar și Palatul Magna Curia. Acest turn se află într-o stare jalnică. Nu a mai mai rămas din acea clădire decât turnul, și acela într-o stare deplorabilă. Acest lucru a fost discutat de reprezentanții Primăriei cu cei ai parohiei ortodoxe pentru a fi lăsați să-l reabiliteze pe bani europeni, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, parohia trebuie să cedeze sau să doneze acest monument.

Ce soluții propuneți pentru reabilitarea acestor clădiri?

Împreună cu juriștii din Primărie avem deja conturat o modalitate de a intra și de a putea renova fațadele clădirilor importante din Deva, dacă se dovedește că proprietarul nu poate face acest lucru. Legea pe care ne bazăm este Legea 153. În baza acestei legi, alte orașe, cum sunt Clujul, Oradea, Timișoara sau Sibiu au reușit să-și facă un program de reabilitare a clădirilor importante din orașele respective. Din păcate, aceste lucruri demarează destul de greu, deoarece multe dintre clădiri sunt proprietăți private. Noi însă trebuie să avem un cadru legal pentru acest lucru, pentru că Primăria nu dispune de fonduri pentru renovarea unei clădiri private. Trebuie să existe un acord între proprietar și Primărie pentru a se putea interveni în procesul de renovare. Noi spre asta tindem, iar procesul va fi aplicat cu precădere pe zona centrală, pe zona istorică a orașului, dar se simte nevoia reabilitării și ansamblurilor de blocuri din oraș.

Ce părere aveți despre intrările în oraș?

Fie că ne referim la intrarea dinspre DN 7, fie că ne referim la cea dinspre Simeria, lucrurile sunt triste. Avem un semnal de intrare, care conferă o imagine deplorabilă, care ne pune pe gânduri oarecum. Să nu uităm că tot o poartă de intrare o reprezintă și gara. Noi am tot ridicat problema gării către Ministerul Transporturilor, pentru că este în apartenența lor, am primit un răspuns care nu este încurajator, însă, totuși, este un punct de plecare. Avem deja o imagine privind clădirea gării, pentru că această clădire pune în pericol integritatea fizică a celor ce traversează pe acolo. Am primit asigurarea că odată cu modernizarea căii de transport pe calea ferată  va începe procesul de modernizare și a clădirii gării. Noi facem parte din coridorul 4 pan-european, atât în rețeaua rutieră, cât și cea a căilor ferate. Aici, limita medie a vitezei trenului va fi de 160 de kilometri pe oră. Așadar, într-un viitor apropiat, va începe modernizarea și a clădirii gării.

Per ansamblu, cum priviți orașul? Care sunt elementele de peisagistică ce îi lipsesc?

Bunul Dumnezeu a fost extrem de îngăduitor cu Deva. Amplasamentul orașului îl ajută foarte mult. Sunt de părere că avem niște date naturale foarte bune, așa încât peisajul natural este cel mai important. Dacă vorbim de zonele verzi amenajate, aici mai avem mult de lucru, în sensul că suntem pe drumul cel bun și că vrem să aducem orașul la standardele europene. Eu sunt o persoană optimistă și de aceea cred că dacă ne precupăm atât noi, cei din Primărie, cât și cetățenii, vom putea face o treabă frumoasă.