Adda: „Dacă lupți, vei ajunge unde îți dorești”
Adda, o tânără ardeleancă din județul Mureș, a devenit rapid o artistă iubită de public. Printre piesele cu care a cucerit audiența se numără „Îți arăt că pot” sau „Nu plânge, Ană”. Frumoasa artistă se consideră o persoană simplă, muncitoare, care își dorește să ajungă cât mai sus.
Hai, să vorbim puțin despre piesa „Nu plânge Ană”. Unii nu s-au prins, cine e de fapt „Ana”?
Adda: Ana este amanta. Este amanta din povestea creată de maestrul Ioan Bocșa, iar eu am făcut o reinterpretare din punctul de vedere al nevestei. Cred că foarte multe femei s-au regăsit în piesa asta, pentru că am atins un subiect real și prezent în viața noastră. La un moment am fost întrebată dacă piesa a fost inspirată din viața mea. Nu, nu e inspirată din viața mea, pentru că nu m-am confruntat cu o astfel de situație.
Practic, cum ți-a venit ideea să scrii o replică dată piesei lui Ioan Bocşa?
Să fiu sinceră ideea mi-a venit la duș. Mi-a intrat în cap, o fredonam și am făcut refrenul, am păstrat câteva versuri din piesa originală. Și pe urmă tot la duș, am scris prima strofă. De regulă eu nu mă forțez să scriu o piesă, să zicem că stau două ore să scriu versurile. În momentul în care am o idee, o scriu pe hârtie. Cea de-a doua strofă am scris-o în drum spre un concert din Iași. Sinceră să fiu, nu mă așteptam ca piesa să prindă așa bine, dar evident că mă bucur mult.
Piesa „Îți arăt că pot” a devenit un fel de imn pentru foarte multă lume. Cum a luat naștere?
Totul a început într-o dimineață, după ce m-am plimbat prin parc. Am ajuns acasă și eram supărată că nu mă mai lansez odată pe piața muzicală, și din dorința mea de a mă știi o țară întreagă, nu doar câteva persoane pe internet, a luat naștere piesa asta. Mă bucur că piesa a prins atât de bine și le mulțumesc oamenilor că îmi ascultă muzica.
Ești un artist complet. Îți scrii singură muzica, dar pe lângă asta mai compui și pentru artiști români consacrați. Cu cine ți-a plăcut cel mai mult să lucrezi?
Mi-a plăcut cu toți să lucrez, deoarece de la toți am învățat câte ceva. Spre exemplu, Laurențiu Duță este o persoană extrem de calmă. Eu sunt mai agitată puțin, chiar dacă sunt ardeleancă, dar când am scris cu el niște piese, totul era foarte relaxant. Era o atmosferă „zen”. Dar mi-a plăcut cu toți să lucrez, cu Shift, Marius Moga, WhatsUp. Toți sunt niște oameni tare faini.
Care crezi că este rețeta pentru a te putea menține pe piața muzicală românească?
Sinceră să fiu, eu încă nu am aflat-o. Adică am momente în care simt că sunt stăpână pe situație și pot să fac orice pentru că sunt puternică și momente, ca fiecare om, când mă prăbușesc și mă întreb ce aș putea face, că trebuie să scot o piesă mai bună decât precedenta, îmi pun tot felul de întrebări. Îmi pun tot timpul întrebările astea pentru că tot ceea ce se întâmplă pe piața muzicală românească e imprevizibil. Dar cred că dacă îți dorești cu adevărat, vei reuși.
Povestește-mi puțin de Forza Zu. Cum e să cânți în fața câtorva zeci de mii de oameni? E „înfricoșător”?
Pentru mine nu e prima oară când cânt. Esta a treia oară când iau parte la eveniment. Nu este înfricoșător, dar este o presiune imensă pe care o resimţi. Sunt emoții foarte mari, dar în momentul în care vezi că atâtea voci îți cântă piesa, nu există cuvinte prin care să descrii ceea ce simți ca artist. Efectiv, vibrează totul în jurul meu.
Adda, în trei cuvinte…
Muzică, ciocolată și liniște.
