glasul-hd.ro Web analytics

Editorial

Sare-n ochi

Editorial publicat initial in aprilie 2015.

Un avion va pleca sâmbătă la Ierusalim într-o cursă pentru Lumina Sfântă. Focul aprins la Mormântul Sfânt va fi adus la București de unde mai multe avioane mici o vor împrăștia pe câteva aeroporturi din țară. De la scara avioanelor, lumina va fi distribuită reprezentanților fiecărui județ, care o vor duce și o vor împrăștia la rândul lor, fiecare prin parohiile pe care le păstoresc. O risipă uriașă de resurse și energii se pun în mișcare pentru un moft. Pentru un gest propagandistic care, în mare, nu are nicio legătură cu Dumnezeu. Timp de 2.000 de ani, oamenii s-au închinat, au trăit cu frică de Dumnezeu, s-au rugat Maicii Preacurate și l-au cinstit așa cum se cuvine pe Iisus Hristos, fără să aibă în noaptea Învierii lumină adusă direct de la Mormântul Sfânt. Puterea de simbol a flăcării lumânării era suficientă pentru sufletele curate ale credincioșilor. Nimeni nu epata cu credința în Dumnezeu, pe care o păstra undeva în adâncul sufletului, așa cum doar lucrurile de mare preț sunt păstrate. Faptele credincioșilor erau de natură să nu-l mânie pe Dumnezeu și preoții trăiau în smerenie și credință fiind în slujba „turmei” de enoriași. Odată cu „manelizarea” societății românești, am transformat și credința într-o „afacere” de imagine și propagandă.
Simbolurile simple nu ne mai satisfac nevoia de circ. Nu-l mai regăsim pe Dumnezeu în lumina sfântă, aprinsă de un preot smerit și plin de har în ușa bisericuței de lemn. Avem nevoie de focul sfânt – marcă înregistrată – adus direct de la sursă. În ritmul acesta n-ar fi de mirare dacă, într-o bună zi, Patriarhia va trimite un elicopter pe Muntele Sinai pentru a-l aduce pe Dumnezeu în toate formele lui de „agregare” ca să le prezinte originalul credincioșilor. N-ar fi exclus să aducă Patriarhul copii legalizate ale celor 10 porunci, direct de lângă tufișul unde I s-a arătat Dumnezeu lui Moise. Ierarhii bisericii și-au pierdut credința într-atâta încât nu mai cred în simboluri și au nevoie de elemente palpabile pentru a-l regăsi pe Dumnezeu? Într-o țară în care mor copii și bătrâni, pentru că o salvare nu ajunge la timp străbătând cine știe ce drumuri desfundate, într-o țară în care nasc femeile în bucătărie în lipsa unei ambulanțe care să le transporte la maternitate, o țară în care echipele de medici care prelevează organe pentru transplant circulă cu avioanele de linie, Biserica își permite să folosească câteva avioane, special ca să transporte Lumina Sfântă de import. Lumina Sfântă – marcă înregistrată, ca și cum timp de 2.000 de ani, preoții și-ar fi păcălit credincioșii în noaptea de Înviere dându-le lumină-surogat, fără nicio legătură cu Dumnezeu!
PS: În urmă cu câțiva ani, un primar nu prea cucernic, dar avid de imagine, a plecat împreună cu protopopul să aducă lumina sfântă „distribuită” atunci pe aeroportul din Cluj-Napoca. Pe drum, într-o goană nebună cu mașina spre Deva, Lumina Sfântă s-a stins de câteva ori, fiind reaprinsă nu de credința pasagerilor din mașină, ci cu ajutorul unei banale brichete. Până la urmă, pragmaticul edil i-a sfătuit pe popii din mașină să nu mai aprindă candela până se apropie de Deva, că oricum se va  stinge. Când se vedeau deja zidurile cetății de pe dealul Devei, popii au aprins candela de la „sfânta brichetă chinezească” și au dus Lumina preoților și credincioșilor, care au luat-o, și în cea mai mare viteză au plecat să o ducă mai departe, fiecare în biserica lui. De parcă nu ar fi fost suficiente brichete la birtul din sat!

Vezi și

Close