Sare-n ochi
Într-o țară condusă de foștii securiști și activiști ai Partidului Comunist sau de progeniturile acestora, Traian Băsescu a aruncat pe piață un nume nou, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Tânărul europarlamentar, născut în municipiul Hunedoara, este, poate, primul politician de anvergură europeană care nu se încadrează în profilul ”junilor” din politica dâmbovițeană: cocalari, fără educație, cu studii universitare precare, beizadele, sau marionete ale unor cercuri de interese, parveniți puși pe căpătuială.
Prea puțin cunoscut în județul natal și chiar la nivel național, Siegfried Mureșan este unul dintre politicienii români cu o bună imagine în Europa și cu rezultate remarcabile în activitatea în Parlamentul European și la nivelul Partidului Popular European. Numele lui nu a fost rostit întâmplător de Traian Băsescu în timpul consultărilor cu președintele Klaus Johannis pentru numirea noului cabinet. Fostul șef de stat a mizat pe un profil de politician căruia să nu-i poată nimeni băga de vină. Un politician tânăr, din generația noilor lideri mondiali, bine ancorat în structurile europene, neimplicat în scandaluri de nici un fel. Poate doar puțin cam bine pregătit profesional și cu mult prea mult bun simț pentru a fi pe gustul românilor.
Siegfried Mureșan provine dintr-o familie onorabilă de intelectuali din municipiul Hunedoara. În trecutul său nu se găsesc nici foști activiști PCR, nici securiști, ceea ce-l face puțin vulnerabil în fața unui sistem care colcăie de asemenea indivizi. Cariera politică a tânărului hunedorean nu începe în România. Era și greu să se întâmple asta într-un sistem politic în care meritocrația este un criteriu de a ține oamenii departe de structurile de decizie ale partidelor și în niciun caz de promovare. Oamenii de tipul lui Siegfried Mureșan sunt mai degrabă marginalizați în partidele din România. În mod surprinzător, în partidul condus la acea vreme de Elena Udrea, Mureșan a fost impus pe un loc eligibil pentru Parlamentul European. Și, ceea ce este cel mai important, nu este fiul sau nepotul lui Soros.
În timp ce în România luptele pentru ciolan ating cote nebănuite (din cauza acestor dispute politice exclusiv în interesul ”beligeranților” românii trăiesc tot mai prost și România se îndreaptă spre o catastrofă economică), la Bruxelles se dezvoltă o altă zonă a politicii. O zonă a oamenilor competenți, a oamenilor cu studii aprofundate, a oamenilor cu acces la cultura europeană, a oamenilor care nu adorm pe ritmuri de manele și nu sunt treziți dimineața de urletele vecinei bătute de soț. O altă lume, în care încep să crească și politicieni români. ”Experimentul” Cioloș a eșuat, pentru că România nu este pregătită încă să accepte lideri din afara sistemului politic corupt și demagog. Demagogia și ipocrizia nu sunt atributele oamenilor bine pregătiți, ale profesioniștilor. Demagogia și ipocrizia țin de eterna vrăjeală balcanică cu care politicienii români cuceresc un popor predispus, la rândul său, spre caterincă și abureli. Apariția lui Siegfried Mureșan în peisajul politic autohton trebuie pregătită cu foarte mare atenție, pentru că un personaj cu profilul acestuia nu va fi acceptat ușor de o clasă politică în ”putrefacție”. Un politician care nu are vulnerabilități pe zona justiției, care nu are pete în trecut, dar care are un CV impresionant atât în ceea ce privește educația cât și relațiile instituționale cu cancelariile europene, va fi greu de manevrat de către sforarii din spatele politicienilor ”mioritici”. Dovadă este și faptul că președintele Johannis s-a făcut că nu aude propunerea lui Traian Băsescu pentru a nu fi pus în situația a de a alege între Siegfried Mureșan și Mihai Tudose. Ignorând propunerea lui Băsescu, actualul șef al statului demonstrează că este departe de a fi un personaj ajuns la Cotroceni doar pe baza simpatiei populare. Ignorând numele unui politician tânăr, bine pregătit și bine ancorat în realitățile europene, Johannis demonstrează că este, la rândul său, exponentul clasei politice ”putrede” din România. Mai apropiat cu mult de Dragnea decât de interesele României.







Nu v-a trecut cumva prin cap ca ignorarea lui Sigfried Muresan intr-un asemenea moment s-ar putea sa-i faca un bine si tocmai numirea sa de catre Basescu sa fi fost un mar otravit? Ce guvern sa conduca tanarul, prea tanarul europarlamentar hunedorean? O oaste de stransura, fara nici un program clar de dreapta (care oricum nu exista, pentru ca PNL lui Orban nu-l propune pentru ca nu este in stare) si la indemana a 2, 3 parlamentari, dispusi oricand sa schimbe tabara si sa-l pice printr-o motiune de cenzura. Am mai comis odata o asemenea gresala (voita?) cu un alta tanar, prea tanar, politician de dreapta, Mihai Razvan Ungureanu. Asa ca sa-l lasam pe Siegfried Muresan pentru 2020 sau 2024, cand poate un partid de dreapta, singur sau intr-o alianta, va fi capabil sa aplice masuri reale de dreapta in invatamant, sanatate si economie.
In locul d-lui Muresan, eu refuzam numirea daca mi s-ar fi propus. Cred ca asa ar fi facut si dumnealui.