Prin nordul județului, în vizită la Podul Grohotului și la zona carstică din județ
Podul Grohotului este cel mai cunoscut obiectiv care poate fi vizitat în zona carstică Bulzeşti – Blăjeni, situată în nordul judeţului Hunedoara. Pasionaţii de speologie mai au multe obiective pe care pot să le viziteze în zonă, chiar dacă acestea stau bine ascunse de ochii turiştilor neexperimentaţi.
Zona de calcare care se întinde în partea de nord a judeţului Hunedoara, de la dealurile domoale legate de Muntele Găina până la Valea Ribicioarei, oferă cunoscătorilor o serie de formaţiuni carstice deosebit de spectaculoase. Astăzi prezentăm obiectivele din comuna Bulzeştii de Sus, care pot fi vizitate în orice mini – vacanță. Una dintre ele este Podul Grohotului, un pod natural extrem de spectaculos, rar în România (şi nu numai), săpat de apele aprige ale pârâului cu acelaşi nume. Departe de şoseaua principală, coborând dintr-un drum judeţean plin de hârtoape, Podul Grohotului este un spaţiu în care vezi, pe viu, înfruntarea între forţele naturii. Piatră, vânt, apă. Apa, tenace, neistovită, câştigă.
Minunea de la Grohot
Cel mai uşor de accesat dintre obiectivele născute prin interacţiunea apei cu piatra este podul natural de la Grohot, care nu este aproape deloc pus în valoare. Turiştii pot să ajungă la stânca uriaşă prin mijlocul căreia apa a săpat în milioane de ani un uriaş tunel, urmând drumul care începe la Baia de Criş spre Bulzeştii de Sus. Aproape de intrarea în localitatea Bulzeştii de Jos, după o serie de serpentine, chiar într-o curbă periculoasă se află un indicator „firav” de lemn, singurul semn care ar putea ghida paşii omului spre Podul Grohotului. Curba este destul de largă pentru ca să poată staţiona acolo patru autoturisme fără să deranjeze circulaţia pe drum. După o plimbare pedestră de cinci minute, călătorul poate să admire o adevărată operă de artă rezultată din „munca” migăloasă a Văii Bulzeştiului. Apele pornite de pe versanţii Muntelui Găina au sfredelit un bloc de stâncă înalt de aproape 50 de metri, formând un tunel. Pereţii şi podeaua grotei cu două ieşiri sunt modelaţi de ape în diverse forme de solzi, praguri şi caverne mici săpate în zonele laterale. Podul natural este situat în zona superioară a Cheilor Uibăreştilor. Geologii spun că cei 45 de metri săpaţi de apă pe sub pod sunt doar o parte din peştera care a existat aici iniţial. Obiectivul este inclus într-o rezervaţie naturală cu suprafaţa de un hectar, care cuprinde podul în sine precum şi varietatea de plante care cresc pe suprafaţa calcaroasă a zonei. Dincolo de ipoteze ştiinţifice, priveliştea oferită de natură este impresionantă. Tunelul făcut de apă în calcar este lung de aproape 20 de metri şi înalt de aproximativ 12 metri. Cheile săpate de pârâu se întind pe vreo patru kilometri. Peretele drept de stâncă stă semeţ ca o cetate în sine. Frumuseţea sălbatică a podului se vede cel mai bine de la o oarecare distanţă, dar şi hoinărind prin preajma lui sau pe sub el poţi simţi războiul perpetuu dintre cele două forţe naturale, apa şi piatra. Legendele din zonă spun că podul ar fi fost loc de odihnă pentru păzitorii aurului din Apuseni (nu alţii decât uriaşi). Alte istorisiri zic că stânca, în forma ei de odinioară, nesăpată de ape, a ajuns acolo în timpul erupţiilor vulcanice ale muntelui Caraci, aruncată la zeci de kilometri distanţă de vulcanul supărat şi, pe atunci, activ.
Podul, inclus în circuitul turistic „Circuitul Cheilor”
Podul Grohotului este cunoscut localnicilor şi celor care vin de prin judeţ, dar şi celor sosiţi din alte părţi, în special dacă sunt pasionaţi de turism montan mai puţin convenţional sau motociclişti. Locul este inclus într-un circuit turistic, numit Circuitul Cheilor: Ţebea – Bulzeştii de Jos – Podul Grohotului – Cheile Uibăreştilor – Cheile Ribicioarei – Ribiţa – Ţebea. Traseul are, în total, 30 de kilometri, dar practic se poate face pornind de oriunde din Ţara Zarandului, nu neapărat din Ţebea.
Peştera Urşilor de la Bulzeşti, o altă atracție turistică din zona carstică
Pentru cunoscători, zona carstică situată în nordul judeţului Hunedoara nu înseamnă doar podul natural de la Grohot. În Bulzeştii de Sus, aproape de finalul drumului asfaltat, lângă Păstrăvărie, se află Peştera Urşilor. Ca să nu fie confundată cu mult mai celebra peşteră de la Chişcău (jud. Bihor), localnicii o numesc şi „Huda Cocoşului”. În această peşteră întinsă pe câţiva kilometri şi nu mai puţin de patru nivele au fost găsite schelete de Ursus Spaeleus. Peştera nu poate fi vizitată decât de speologii bine echipaţi şi antrenaţi în tehnici de coborâre şi căţărare. Huda Cocoşului începe cu o galerie îngustă în care se merge târâş şi care continuă cu un horn deschis în tavanul unei săli de mai mult de 30 de metri adâncime. Apoi continuă pe mai multe nivele. Cursul de apă care străbate peştera comunică printr-un sifon cu izvorul captat chiar lângă locul de parcare de la Păstrăvărie. Pe lângă Peştera Urşilor, în zonă mai pot fi vizitate Peştera Dănileşti, Gaura Găinii etc.
