De la Vața către… Prislop. Pe urmele părintelui Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop concurează litoralul în ceea ce privește numărul de turiști, făcând din județul Hunedoara unul dintre cele mai vizitate din țară. Cu toate astea, autoritățile locale nu profită la maximum de acestă adevărată „mină de aur” numită Părintele Arsenie Boca.

Doar Mănăstirea Prislop și câțiva comercianți locali trag foloase de pe urma imensei popularități de care a început să se bucure în ultima vreme Părintele Arsenie Boca. În fiecare zi numărul turiștilor veniți să se închine la mormântul duhovnicului, depășește 1.000 de persoane, iar în perioada concediilor este, de multe, ori chiar și de 20 de ori mai mare.
Hunedoara, județul plin de Arsenie Boca
Autoritățile locale ar putea profita mult mai bine de „isteria” creată în jurul personalității celui pe care credincioșii îl numesc „Sfântul Ardealului”.  Urmele lui Arsenie Boca în județul Hunedoara sunt mai numeroase, și o parte dintre pelerinii veniți la mormântul de la Prislop ar fi dispuși să parcurgă un eventual drum tematic legat de memoria marelui duhovnic. Arsenie Boca s-a născut la Vața de Sus, a învățat la Brad și se odihnește într-u Domnul, la Prislop.

O căsuță modestă și un drum aproape impracticabil

Casa natală a lui Arsenie Boca se află în satul Vața de Sus. De fapt, localnicii spun că micuța clădire de lemn cu două camere nu ar fi chiar casa în care s-a născut „Sfântul Ardealului”, ci că aceasta ar fi fost undeva în apropiere, dar a fost demolată. În lipsa casei autentice, clădirea, care a aparținut tot gospodăriei familiei Boca, este acreditată ca fiind casa memorială. Drumul forestier ce urcă de pe valea Cerboaiei spre cătunul Bujoara este anevoios. Cu toate astea, sunt destul de mulți creştini care iau calea spre cătunul pierdut undeva printre dealurile dintre Vaţa şi Caraci. Bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, se încumetat să urce, pe jos, mai mult de o oră, pentru a se ruga în faţa troiţei ridicate pe locul casei în care a văzut lumina zilei Boca Zian Vălean, cunoscut credincioşilor sub numele său de călugăr, Arsenie Boca. Încărcătura spirituală a acestui loc se regăseşte în sufletul, vorba şi gestul fiecărui pelerin ajuns aici.

Gorunul Părintelui îndeamnă la învățătură și meditație

În municipiul Brad, un falnic gorun se ridică în curtea Colegiului Național Avram Iancu. Mărturiile foștilor elevi, și  în special a colegilor de școală a Părintelui Arsenie Boca, susțin că gorunul a fost plantat chiar de viitorul mare duhovnic. Părintele Petru Boldor, coleg de clasă cu tânărul Zian Boca povestește cum în ultimul an de liceu, clasa profesorului preot, Candin Ciocan a plantat un gorun în curtea Liceului Avram Iancu. Copacul plantat de însuși Arsenie Boca străjuiește și astăzi curtea școlii. La umbra lui, multe generații de tineri și-au citit temele sau au aruncat o ultimă privire pe lecția din ora următoare. „Era o zi frumoasă, de primăvară. Era sărbătoare națională. Eu, în costum național, declamasem o poezie patriotică: <Odă ostașilor români>, de Vasile Alecsandri. Piața era înțesată de lume. Plin de entuziasm, mă pregăteam să-mi iau partea leului la sădirea pomului. Venisem în curtea liceului. La inițiativa și îndrumările dirigintelui Candin Ciocan, hotărâsem să sădim un gorun. Cum zic, mă pregăteam să iau puietul, când dirigintele mă oprește: "Nu Boldor, ci Boca Zian plantează pomul!". M-am uitat cu ciudă la diriginte, și cu aceeași ciudă mi-am înfipt degetele în rădăcinile puietului… Zian ținea și scutura puietul să se taseze pământul, eu îl presam, fiecare coleg a aruncat câte o lopată de pământ, apoi fiecare l-am stropit cu stropitoarea, l-am legat de tutore. Așa s-a sădit gorunul. El este gorunul promoției noastre. De aceea, ziceam că amintirea promoției noastre se va perpetua sute de ani, cât va trăi acest gorun. Dar promoția noastră, este promoția lui Zian. El a fost șeful promoției, el l-a sădit. Deci, pe drept cuvânt, socotesc că ar trebui să i se spună gorunul lui Zian. Să treacă în tradiția acestui liceu, pentru generațiile de elevi ce se vor perinda", povestește părintele Petru Boldor.