glasul-hd.ro Web analytics

Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei

Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei. Turnul de la Crivadia

Inaugurăm astăzi o nouă rubrică, susţinută de acelaşi drag colaborator al nostru, dr. Daniel Iancu, cercetător ştiinţific al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cel care, în Anul Centenar, ne-a făcut cunoscute monumentele închinate eroilor hunedoreni ai Primului Război Mondial. Rubrica pleacă de la o idee simplă: sunt promovate intens (şi foarte bine că sunt) doar trei monumente istorice ale judeţului (Castelul Corvinilor, Cetatea Devei şi Sarmizegetusa Regia). Sunt doar 3 dintr-un total de, atenţie, 518. Celelalte 515 monumente sau situri istorice din judeţul Hunedoara aflate pe lista oficială a Ministerului Culturii sunt mai puţin (unele spre deloc) cunoscute. L-am rugat pe Daniel Iancu să ne prezinte măcar câteva zeci dintre ele. Câte unul, în fiecare zi de vineri.

Ridicat la granița aleatorie dintre Țara Hațegului și Ținutul Momârlanilor din actuala unitate administrativă numită „Valea Jiului”, păzind calea spre sudul Carpaților, Turnul-cetate de la Crivadia este oarecum o enigmă.
„Turnul-cetate de la Crivadia, prin forma și dimensiunile sale, este o construcție deosebită în arhitectura fortificațiilor medievale din Transilvania”.

Construit „pentru a stăvili contrabanda”…

Amplasat în pasul Merișor, turnul a fost restaurat în anul 1961, după o cercetare arheologică sistematică. Istoricul Radu Popa a dus originile turnului până la 1493, deși fortificația ale cărei urme se mai văd azi a fost construită la 1528. „Două documente aduc lumină în această privință. Primul datează din 3 noiembrie 1528, prin care nobilii comitatului Hunedoara se plâng lui George de Brandemburg, stăpânul cetății și al domeniului Hunedoara, rugându-l să intervină pe lângă regele Ferdinand împotriva lui Petru de Peren, voievodul Transilvaniei, care nu ținea seamă de vechile privilegii, construind un turn spre Vulcan și reținând pe seama lui tot aurul și vama … Al doilea document, din 14 iulie 1429, constituie răspunsul regelui Ferdinand al II-lea de Habsburg către voievodul Transilvaniei, prin care interzice ca oamenii săi, așezați în turnul numit, să perceapă vamă” (Gheorghe Anghel, „Fortificații medievale de piatră din secolele XIII-XVI”, Cluj-Napoca, 1986).
„Cât de performant a reușit să fie este imposibil de spus, pentru că niciun singur document scris nu-i pomenește numele sau activitatea în deceniile și veacurile următoare. Oricum, el nu a stânjenit pe nimeni, așa că zidurile sale destul de bine conservate au avut nevoie doar de o minimă intervenție de restaurare” (A. A. Rusu, Ileana Burnichioiu, „Monumente medievale din Țara Hațegului”, Cluj-Napoca, 2008).

Alte obiective în zonă

În apropiere, pe partea stângă cum urci din DN 66 spre turn, se află o terasă antropică, unde se mai pot zări încă urmele tranșeelor din Primul Război Mondial, punctul fiind unul de extremă importanță pentru combatanți. Sub turn și sub tranșee se găsesc Cheile Crivadiei, spectaculoase, dar pline de gunoaie. Puțin mai departe, pe o vale laterală, se află Cheile Jgeabului, accesibile doar celor inițiați și dotați cu echipament de alpinism pe stâncă udă. Și tot prin zonă se găsește și Peștera Tecuri…

Daniel IANCU