glasul-hd.ro Web analytics

Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei

Comori mai puțin știute ale Hunedoarei. Fortificația dacică de la Cioclovina-Ponorici

Spre deosebire de mult mai cunoscutele cetăți dacice, fortificația dacică de la Cioclovina – Ponorici e mai retrasă și ascunsă parcă în păduri, însă suprafața pe care a fost construită, dar mai ales lungimea ei o fac impresionantă cel puțin din punct de vedere al detaliilor tehnice.

Considerată de unii dintre istorici „drept una dintre una dintre cele mai puternice fortificații dacice”, ea „avea rostul de a închide dinspre sud-vest, din Valea Streiului, accesul spre Sarmizegetusa. Zidul pornește din punctul cel mai înalt, Dealul Mesteacănului, din care coboară o pantă abruptă spre satul Cioclovina, continuă apoi în linie aproape dreaptă până în dreptul înălțimilor Brănicioarei, unde cotește brusc spre nord, pe partea superioară a pantei, iar în fața dealului Vârful lui Vârfete traversează valea obturată de un baraj și se leagă cu această înălțime. În același mod în care panta abruptă dinspre satul Cioclovina întărește și asigură flancul drept al dispozitivului, tot astfel dealul Vârful lui Vârfete, inaccesibil pe o distanță de circa 500 m pe panta sudică, constituie o poziție întărită natural, care asigură flancul stâng al fortificației. Zidul principal, a cărui lungime este de peste 2,5 km, numit de localnici Troianul, a mai traversat două baraje, unul după bastionul trei, iar al doilea prin punctul de unde drumul străbate poziția. Grosimea zidului principal, la bază, este cuprinsă între 10 și 14 m, iar înălțimea, în forma actuală, măsoară de la 0,80 m la 3,0 m” (I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, Cetăți și așezări dacice în Munții Orăștiei, București, 1988, p. 165).

Conform unui studiu publicat de H. Tatu și V. Moraru în anuarul muzeului din Deva (Dispozitivul defensiv dacic de la Ponoriciu, jud. Hunedoara, în Sargetia, XVI-XVII, 1982-1983), acest val era prevăzut cu cinci bastioane dispuse în partea sudică, iar „din josul pantei urcă 33 de valuri perpendiculare sau oblice spre valul de bază”, cu lungimi cuprinse între 40 și 100 de metri (p. 154).

Denumit și Fortificația liniară Cioclovina-Ponorici, dispozitivul defensiv este format „dintr-un material compozit în care argila și calcarul arse se amestecă neuniform și în proporții absolut variabile, prin structura și duritatea pe care le poate atinge, are caracteristici unice dacă se discută ipoteza obținerii in situ” (V. Cetean, E. S. Teodor, A. Pețan, Începuturi de cercetare a fortificației liniare Cioclovina-Ponorici. Informații arheologice, mineralogie și alte analize de laborator, în ArcheoVest, IV2, 2016, p. 695).

Practic, el se înscrie „în seria fortificațiilor de pământ liniare, adaptate în zona de munte la specificul geologic al substratului (calcar și argilă) și la morfologia terenului de apărat” (p. 696). „Pentru că, foarte probabil, lucrarea a fost planificată și executată într-un singur sezon, care nu este mai lung de 6 luni în zonă, forța de muncă necesară doar la ridicarea fortificației a fost de 8500 de oameni, care au manipulat un volum de cel puțin 35 mii m3 de material de construcție” (p. 703). „…o asemenea lucrare de apărare, impresionantă prin dimensiuni și tehnica de obținere in situ, condițiile fizice în care s-a realizat procesul termic asupra materialului combinat argilos și carbonatic și, de ce nu, elemente privind forța militară sau a celei suport care a staționat cândva de-a lungul fortificației liniare Cioclovina-Ponorici” (p. 709).

Alte obiective în zonă

Cel mai important obiectiv situat relativ în apropiere este cetatea dacică de la Piatra Roșie, monument înscris pe lista UNESCO, alături de Costești-Cetățuie, Blidaru, Sarmizegetusa Regia, Bănița și Căpâlna, aceasta din urmă aflată însă pe Valea Sebeșului, pe teritoriul administrativ al județului Alba. Cine parcurge Valea Luncanilor poate vizita și biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în secolul al XVIII-lea și situată în satul Luncani din aceeași comună Boșorod. Impresionant este sistemul carstic Ponorici – Cioclovina cu Apă, unde valea Ponorici și Valea Stânii se pierd în munte și iasă după câteva puțuri și cascade subterane prin spectaculoasa deschidere a peșterii Cioclovina cu Apă. În apropiere se află și celebra peșteră Cioclovina Uscată (nevizitabilă), declarată Rezervație Științifică de către Academia Română în 1955, loc în care au fost descoperite un craniu de Homo sapiens fossilis și oase de Ursus spaeleus.

Daniel I. Iancu

Tags