Distracţie montană disponibilă oricând: parcul de aventură Râuşor
Parcul de aventură inaugurat cu trei ani în urmă la Râuşor, zona de agrement care încearcă să obţină, cândva, titulatura de „staţiune montană”, funcţionează şi în „inter-sezon”. Şi o face fără probleme. Doar vremea ar putea strica distracţia. Toamna caldă s-a dus, dar, totuşi, avem şanse destule pentru un week-end însorit, mâine şi poimâine.
Cei dornici să obţină o porţie bună de adrenalină, urmată de un vin cald şi, eventual, un somn bun, pot face o plimbare până la Râuşor. Nu e nici foarte departe, drumul e în întregime asfaltat, iar aerul e total diferit de cel din oraş. Da, se simte diferenţa chiar şi acum, în noiembrie. Şi, da, şi în noiembrie „te poţi da” pe „chestiile” din parcul de aventură de aici, deschis cu trei ani în urmă. Trebuie să ai doar un pic de curaj, multă voinţă şi, mai ales, trebuie să respecţi cele câteva reguli de bază pe care ţi le spune, înainte de a te lansa în mica aventură, supraveghetorul traseului.
Dintr-o provocare în alta
Traseul suspendat a fost realizat într-o manieră „eco”, fără niciun cui. Lupta cu propriul simţ al echilibrului, cu propria-ţi frică şi cu dorinţa ta de a merge până la finish începe cu un „pod indian”, pe care bucăţile de scândură sunt foarte rare şi întrerupte de o bârnă de patru metri pusă perpendiculat pe scânduri, la mijloc. Urmează butucii suspendaţi care se balansează sub tine la cea mai mică mişcare. Trebuie să nu uiţi să muţi peste îmbinările cablurilor „carabinierele” celor două cabluri de asigurare care sunt prinse de ham. Mai departe trebuie să mergi pe bârne suspendate, şi ele destul de „instabile”. Pare mai uşor „şarpele” format din bucăţi de lemn puse în zig-zag, iar plimbarea de pe „plasa de pescar” pare şi ea floare la ureche. Bârna prinsă între doi brazi, lungă şi destul de îngustă, te face să le judeci cu totul altfel pe gimnastele care se dau peste cap, la propriu, pe o asemenea suprafaţă şi se-ntâmplă să mai şi rateze. Mai întâi însă trebuie să urci şi să cobori pe plasa marinărească verticală, şi să treci pe „leagănele” care duc spre bârnă. Seria de inele suspendate la mai bine de patru metri înălţime îţi pune bicepşii serios la lucru. Sflorile care sunt prinse în formă de „U” din următoarea etapă a traseului te pun din nou la mare încercare, însă parcă nu sunt atât de instabile precum „leagănele”. Spre final, două cabluri puse paralel în plan vertical scot şi ultima picătură de energie din tine. Dacă ajungi aproape de finish eşti răsplătit cu o coborâre pe o tiroliană care te forţează să eliberezi măcar un strigăt şi te readuce aproape de punctul de plecare al traseului. Există şi un traseu special pentru cei mici. Se vor bucura de el nespus, mai ales dacă fac parte din categoria celor neastâmpăraţi.
Traseul a fost realizat de Asociaţia de Turism „Retezat” şi Serviciul Public Salvamont Hunedoara. La construirea lui s-a lucrat aproape două luni. I-a urmat şi un panou de căţărare, unde, de asemenea, orice ascensiune se face doar sub supravegherea unui specialist şi cu echipamentul adecvat: încălţăminte potrivită, ham şi cască de protecţie.
Preşedintele asociaţiei amintite, Ovidiu Bodean, spune că de la inaugurarea traseului suspendat şi până acum nu s-a înregistrat niciun eveniment neplăcut: „Pentru grupuri de două, trei, patru persoane se asigură un supraveghetor. Pentru grupuri mai mari sunt cel puţin doi supraveghetori. Traseul este deschis indiferent de perioada anului. Am avut doritori destui chiar şi pe sezonul de iarnă”.
Bine de ştiut
Dacă plecaţi spre traseul suspendat de la Râuşor în grup mai mare, ar fi bine să vă anunţaţi intenţia la Baza Salvamont de aici (0254.890.600). Traseul se parcurge doar cu echipament de protecţie, care se închiriază cu 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii. Durata de parcurgere a întregului traseu este cuprinsă între 50 de minute şi două ore, în funcţie de abilităţile fizice ale fiecăruia. Dacă vă mai rămâne timp, puteţi încerca şi panoul de escaladă, sau o plimbare cu un mountain – bike a cărui închiriere costă 25 de lei pe zi.
