Sare-n ochi
Dezastrul liberal, înregistrat la alegerile locale, seamănă foarte mult cu o viitură. La fel ca în situația apelor umflate de ploi, și rezultatele proaste scot la suprafață gunoaiele. Omogenizarea noului PNL este doar o poveste de propagandă, și acțiunile celor două tabere, PDL și vechiul PNL, demonstrează acest lucru. Diferența între liderii celor două fracțiuni liberale nu este însă semnificativă. Doi sforari, care se cred mult mai deștepți decât sunt în realitate, încearcă disperați să-și rezolve viitorul politic pe termen scurt și mediu, cocoțându-se pe rezultatele primarilor care au câștigat și pe munca lor de câteva mandate, în unele cazuri. La Șoimuș am avut un exemplu de acest gen. Un democrat-liberal din ograda lui Dorin Gligor a încercat să submineze munca de patru an a liberalilor conduși de Mihai Irimie. De ce? Doar pentru că interesele personale ale acestuia și ale „mentorului” său politic se subordonează unor alt gen de interese, de natură economică. Practic, munca electorală a liberalilor, care au scos nouă consilieri din 13, a fost sabotată de șefii unui partid care au impus pe liste, din rațiuni de protocol de colaborare, oameni în care comunitatea nu are încredere, trădători, politicieni care sunt gata să se vândă pentru un pumn de arginți, bătându-și joc de munca unei echipe. Dar nu poate fi vorba despre echipă atâta timp cât echipa nu este legitimată prin alegeri, ci este impusă de două personaje de la centru pentru care partidul înseamnă de fapt un loc de muncă foarte călduț, plin de șoferi și băieți care aleargă după țigări. Dar democrat-liberalii nu fac astfel de jocuri doar la Șoimuș. Toată activitatea în campania electorală a acestora a fost atât de discretă încât prim-vicepreședintele PNL, Dorin Gligor, s-a plâns întruna după alegeri că nu a făcut nimic. Cine nu l-a lăsat să facă nu este foarte clar, cum nici acum nu este clar care este poziția lui. Către unii primari transmite mesaje că ar fi gata să preia conducerea PNL, către alții că îl susține pe Bogdan Țîmpău. Pe scurt, Gligor îi spune fiecăruia ce vrea el să audă, doar, doar, nu va face parte din echipa care va deconta rezultatele proaste și va rămâne cu un loc eligibil pe lista de Senat. La rândul său, un alt personaj care încearcă să profite de munca primarilor câștigători este Bogdan Țîmpău. Cu rezultate egale cu zero în două mandate de deputat, cu un scor dezastruos în prima campanie coordonată în calitate de președinte, Țîmpău este evident că se mai menține pe funcție doar cu ajutorul sforilor și pupăturilor în cur pe care le trage pe la București. În teritoriu însă, „împăratul e gol”. Eșuarea din motive de aroganță și încercarea de a-i prosti pe liderii PSRO îl scot definitiv pe Țîmpău din zona politică. Susținătorii lui nu mai au nimic de primit. Directorii care stăteau prin sinecuri bănoase vor fi măturați de noul val ce vine la conducerea Devei. Ori fără „trepădușii” conectați la banul public, Țîmpău nu există. În fond, nu am să înțeleg niciodată de ce doar Gligor, Țîmpău și alte câteva nulități privilegiate au acces la funcții și demnități în partid. Poate că la liberali a venit vremea oamenilor noi.
