Sare-n ochi

Un oraș sănătos nu înseamnă un oraș fără oameni bolnavi, domnule primar, Petru Mărginean! Sănătatea unui oraș trebuie să înceapă de la curățenia morală a celor care îl conduc. Adică de la „caracter”… Nu cred că acest termen vă spune ceva, domnule primar! Într-o lume în care oamenii cu dizabilități sunt încurajați și ajutați să trăiască normal, domnia voastră le interziceți copiilor cu astfel de probleme bucuria de a se juca. Încercați să priviți puțin lumea prin ochii lor! A micuților care nu pot să înțeleagă de ce ei nu sunt la fel cu colegii lor de grădiniță, cu copiii vecinilor. Știe oare „excelența voastră” câtă bucurie este în sufletul unui astfel de copil atunci când își depășește performanțele, când se integrează și se joacă în gașca de „pitici” din cartier? Știți „înălțimea voastră” câtă bucurie este în inima unui părinte care își vede fericit copilul bolnav? Sunt lucruri pe care nu le puteți înțelege, domnule Petru Mărginean. Pentru că aceste lucruri nu se pot cumpăra cu bani. Ori mandatul dumneavoastră, campania electorală și promisiunile dumneavoastră sunt, toate, legate de bani. Domnule Primar, a venit vremea să aflați că nu orice se cumpără și se vinde în lumea asta. Bucuria unor copii cu dizabilități, atunci când pot să se integreze în mod firesc între alți micuți, este neprețuită. Niciun copilaș nu vă va putea da un comision din această bucurie, dacă nu aveți sufletul deschis să-i primiți zâmbetul și să vă mulțumiți cu el. Dar cu zâmbete de copii fericiți nu vă puteți îmbrăca consoarta de la Viena și nici nu vă puteți plimba prin Mexic în concedii exotice. Pentru asta aveți nevoie de bani! Iar domnia voastră ați demonstrat că vă puteți vinde și sufletul pentru bani! Când am auzit știrea că micuții cu dizabilități nu au acces în locurile de joacă, am crezut sincer că este o intoxicare pusă la cale de adversarii dumneavoasră politici, în prag de campanie electorală. Dar am văzut placa, unde scrie negru pe alb: „Este interzisă utilizarea echipamentului de căre copiii cu handicap la membrele superioare și inferioare”. Sunteți fericit, domnule primar! Aveți un nepot sănătos. Vă puteți plimba cu el prin parc, puteți să-l dați în leagăn sau pe tobogan. Dar sunt și părinți sau bunici mai puțin norocoși. Sunt acei oameni pentru care cea mai mare bucurie este să-și vadă copiii sau nepoții că se pot juca. Că se pot integra într-o lume și așa destul de rea. O lume în care o alunecare pe tobogan sau câteva minute în leagăn înseamnă fericirea supremă. Înseamnă depășirea unor limite și apropierea de o viață normală. Atitudinea dumneavoastră față de oamenii cu probleme este de-a dreptul fascistă. Ce urmează, domnule Petru Mărginean? Să ținem în casă pensionarii care se deplasează prea încet și încurcă circulația? Să le interzicem să facă copii părinților care nu au măsuri corporale ideale sau bărbaților care nu-și fac freza cu gel? Puteți să faceți multe în orașul pe care îl conduceți ca pe propria moșie. Puteți să cheltuiți sume imense pentru proiecte care nu folosesc la nimic, puteți să schimbați borduri și să reparați drumuri care nu sunt stricate, puteți să plătiți miliarde pentru studii fără nicio finalitate. Puteți să cheltuiți cum vreți banii devenilor, dacă ei acceptă acest lucru. Dar nu aveți dreptul să furați până și zâmbetul de pe buzele copiilor. Este mult prea odios, domnule primar! Oricât de arogant și indiferent ați fi față de problemele cetățenilor, nu vă dă nimeni dreptul, nici măcar funcția pe care, vremelnic, o dețineți, să loviți sufletele copiilor cu dizabilități și ale părinților acestora.