Minunăţiile satului de pe graniţa dintre Ardeal şi Banat

Dacă ajungi în Ilia îi auzi pe oameni vorbind ca prin Banat. Unii chiar se consideră bănăţeni, alţii, dimpotrivă, ardeleni. Centrul comunei cu acelaşi nume are un farmec aparte. Un sat cu multe case vechi care ar fi avut toate şansele să devină oraş în epoca urbanizării comuniste. La Ilia găseşti şi „spital” (un fel de mini-policlinică), şi unitate de pompieri, şi sediu de bancă. Trebuie să fii însă un pic atent ca să-i descoperi comorile istorice.

Bastionul roşu

Principalul obiectiv turistic al Iliei este „Bastionul roşu”, sau „Castelul” cum îi spun localnicii. Îl găseşti în sud-vestul satului şi trebuie să traversezi Drumul Naţional 7 ca să ajungi la el. Castelul a fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XVl-lea şi este, de fapt, locul în care s-a născut Gabriel Bethlen, una dintre cele mai importante figuri ale istoriei Transilvaniei. Clădirea este ridicată în stil renascentist cu evidente influenţe ale stilului baroc. Aceasta era de fapt centrul unei cetăţi ridicate mult mai devreme, în secolul al XIV-lea, când voievozii Transilvaniei doreau să aibă o fortificaţie pe Valea Mureşului din cauza pericolului otoman. O parte din zidurile cetăţii au fost distruse de inundaţiile din urmă cu aproape o jumătate de veac. Porţiuni din ele mai sunt vizibile în curtea fostului spital din Ilia, cândva găzduit de o clădire mai mare, de secol XVIII care, din nefericire, acum este în paragină. Cam aceeaşi soartă a avut-o decenii la rând şi „Castelul Bethlen”, însă acesta a fost restaurat printr-un proiect al Fundaţiei Franciscane, organizaţia care-l administrează.
Înainte de a intra în proprietatea familiei Bethlen, castelul a mai aparținut principelui Ştefan Bathory care, la 1 februarie 1574, înainte de a pleca în Polonia pentru a prelua tronul acestei ţări, a venit la Ilia şi l-a donat lui Farcaş Bethlen, tatăl lui Gabriel Bethlen, viitor principe al Transilvaniei, a cărui perioadă de guvernare este considerată „epoca de aur” din istoria medievală a întregii regiuni. Farcaş Bethlen a continuat lucrările la castel până în 1582. Asta nu a însemnat că acum vedem ce a lăsat în urmă tatăl lui Gabriel Bethlen, nicidecum! Mare parte din construcţie a dispărut un veac mai târziu pentru că nobilii maghiari nu doreau ca structurile fortificate de aici să poată fi folosite de otomanii care se instalaseră la Lipova. La 1700 şi ceva au dispărut şi turnul locuinţă iniţial, dar şi conacul. În 1850 bastionul a fost refăcut în stil romantic. Povestea locului este însă mai amplă şi mai frumoasă dar, deocamdată, vă lăsăm să o descoperiţi singuri, cândva în această vară.

Clădiri vechi şi noi

Tot în Ilia mai poţi vedea o biserică ortodoxă construită la 1792, dar şi o biserică catolică precum şi una reformată apărute şi ele cu mai bine de un secol şi jumătate în urmă.
Ce-ţi va „lua ochii” cu siguranţă este Castelul Rappaport. Se pare că, în 1878, la Ilia trăia o foarte bogată familie de evrei care a ridicat acest castel, o cafenea, un restaurant şi o popicărie (care e încă funcţională), aflată lângă actuala casă de cultură. Castelul de secol XIX, ridicat în stilul Ludovic al XIV-lea, este declarat monument istoric. Din fericire, astăzi este renovat. Din păcate, nu e vizitabil pentru că aparţine Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi a fost transformat în casă de protocol.
De fapt, în Ilia au trăit mai multe familii de evrei, iar casele şi clădirile cândva cu caracter public, ridicate de aceştia, mai pot fi văzute pe strada Libertăţii. Printre ele, comunismul a adus blocuri însă, dacă sunt ignorate, veţi descoperi cu siguranţă un loc despre care n-aţi crezut că poate fi atât de fermecător.