La cetatea de pe drumul aurului dacic
Zona hunedoreană de pe malul nordic al Mureşului pare prea puţin promovată turistic. Asta nu înseamnă că nu e mai nimic interesant de văzut aici, dimpotrivă. E doar vorba de faptul că monumente precum Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea Devei sau (ce să mai zicem) Castelul Corvinilor „fură” atenţia turiştilor. Cetatea dacică de la Ardeu se situează, cel puţin din punct de vedere istoric, între cele mai valoroase 20 de monumente ale judeţului.
La Ardeu se ajunge uşor. Apuci drumul spre Geoagiu, dar nu urci la Băi, ci urmezi drumul din dreapta la bifurcaţie. E drum asfaltat, nici foarte bun, nici foarte rău. După Bozeş te orientezi după indicatoarele spre Balşa, dar nu ajungi în centrul de comună fără să treci prin Ardeu. De fapt nici nu trebuie să intri în sat pentru că, chiar în locul în care începe localitatea, imposibil să nu vezi undeva în stânga o carieră mare. E, de fapt, un deal ce pare a fi fost muşcat de uriaşii despre care bătrânii de aici spuneau că au trăit în zonă. E o fostă carieră de pe vremea industrializării comuniste. Pe jumătatea care a scăpat de cupa excavatoarelor şi de zecile de kilograme de dinamită ale pirotehniştilor se află cetatea dacică despre care se crede că ar fi fost amplasată aici tocmai pentru a păzi drumul aurului dacic, de la minele din zona Bradului spre Sarmizegetusa Regia.
Un urcuş de ţinut minte
Undeva, în dreapta drumului ce merge spre carieră, există o cărare ce urcă uşor doar câţiva metri după care începe să şerpuiască în scurt şi abrupt. Urcuşul durează doar 10 – 15 minute, dar după ce ajungi în vârf, oricât de bine pregătit fizic ai fi, ai nevoie de o pauză.
Sunt vreo 250 de trepte săpate în pământ de către echipa de arheologi care urcă-n fiecare vară de zeci de ori în cetate pentru a încerca să mai elucideze câte un mister al locului. Diferenţa de nivel este de 100 de metri faţă de drum, aşa că priveliştea e spectaculoasă în orice parte ţi-ai întoarce privirea. Înspre Nord sunt Stâncile Raiului, absolut spectaculoase. Înspre Est şi Vest sunt versanţi cu pădure de fag care arată şi mai bine toamna, iar spre Sud e muchia carierei. Odată ajuns aici constaţi că, totuşi, ai rău de înălţime, deşi ştiai altfel. Hăul de sub tine este atenuat vizual de căpiţele de fân din ograda ce se deschide sub picioarele tale. Până la ele însă treci cu privirea peste „patul” carierei de calcar închisă cu vreo şase ani în urmă. De aici, imaginea este uşor înfricoşătoare, dar şi mai spectaculoasă decât cea de jos, din drum.
Zidurile dacice sunt greu de zărit la Ardeu. Sunt şi urme de ziduri din Evul Mediu. Specialiştii spun că aici s-au găsit şi urme de locuire preistorică. Dacă nu ai privilegiul unui ghid care să-ţi prezinte aşa cum trebuie cetatea şi povestea ei, măcar te alegi cu priveliştile pe care nu le vei uita prea curând.
