575 de ani de la nașterea lui Matia Corvin
În 23 februarie 1443, în ajunul zilei în care este comemorat Sfântul Matia, a văzut lumina zilei la Cluj, unul dintre cei mai mari regi din Europa medievală. Al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, Matia, avea să-și ia supranumele de Corvin, după emblema familiei sale, care reprezenta un corb cu un inel în cioc. Sub numele de Matia Corvin, sau Hunyadi Mátyás (Matia de Hunedoara) în maghiară, fiul lui Ioan de Hunedoara a reușit în 32 de ani de domnie să-și pună amprenta asupra întregii Europe central și de răsărit.
Legăturile lui Matia Corvin cu Hunedoara sunt firești, chiar numele familiei sale fiind una dintre dovezile clare ale faptului că familia care avea să dea doi dintre cei mai puternici lideri ai Europei medievale își are aici rădăcinile.
Român, Maghiar, sau Cuman, Matia Corvin aparține Transilvaniei
Matia Corvin este exponentul a două familii nobiliare puternice din Ungaria Medievală. Familia Huniazilor care erau de origine valahă (după unele teorii era o familie mixtă valaho-cumană), după tatăl Ioan de Hunedoara. Mama lui Matia, provenea la rândul ei dintr-o altă familie extrem de influentă. Erzsébet (Elisabeta) Szilágyi era fiica căpitanului László (Ladislau) Szilágyi de Horogszeg căpitan al cetății de la Bradics și sora lui Mihai Szilágyi, voievod transilvănean și regent ungar. Familia ”de Hunedoara”, în maghiară Hunyadi a devenit una dintre cele mai importante familii de nobili transilvăneni cu origini mixte valaho-cumane și maghiare. Există ipoteza că linia paternă a familiei a fost valahă și ortodoxă, făcând parte din familiile cu origine românească care au fost înobilate de regii unguri și au trecut la catolicism. Căsătoriile mixte, ăntre maghiari și români și înnobilările familiilor românești erau foarte des practicate în aceea perioadă. Primul membru al familiei ”de Hunedoara” menționat în documentele istorice a fost de etnie cuman din neamul lui Thocomerius și se numea Both. Fiul acestuia, Șerban (numit și Serb, Sorb sau Csorba în maghiară), s-a stabilit în comitatul Huniad în Transilvania, venind de peste Carpați. Fiul său Voicu (Vajk în maghiară) s-a convertit la catolicism și a adoptat numele de Ladislau (în maghiară László), a fost înnobilat în 1409 de regele Sigismund de Luxemburg și a primit o moșie care includea și castelul Huniazilor, atunci numit Hunyadvár (astăzi Vajdahunyad în maghiară), care a devenit proprietatea ereditară a familiei. Traducerea denumirii maghiare a municipiului Hunedoara ar fi Hunedoara voievodală. Intr-un document de donație al posesiunii Hunedoara, datat la 18 octombrie 1409 apar nominalizați Voyk sau Woyk, filius Serbe ori Serba, cu frații săi Magas și Radul, vărul lor Radul și fiul lui Woyk, anume Iohannes. Fiind vorba despre români, variantele în limba română ale acestor nume, trebuie să fi fost Voicu, Șerbu sau Șerban, Mogoș, Radul și Ioan sau Iuon. Cu alte cuvinte, străbunicul regelui Matia s-a numit Șerbu (Șerban), bunicul Voicu, unchii Mogoș și Radul, iar tatăl Ioan (Iuon). Familia ”de Hunedoara mai este cunoscută și sub numele de Corvin, Corvinus sau Corvinești, chiar dacă primul care a folosit acest nume este Matia Corvin născut Matia de Hunedoara.
Tatăl la Alba Iulia, fiul la Alba Regală
În anul 1489, la 46 de ani, starea de sănătate a lui Matia Corvin era extrem de precară, din cauza unor grave accese de gută, cronicizată, avea nevoie deseori să fie purtat pe un scaun mobil. În ianuarie 1490, starea de sanătate a regelui s-a ameliorat și medicii i-au permis să călătorească la Viena. Înainte de plecare a lăsat bibiloteca și visteria din cetatea de la Buda în seama fiului său și în numele lui Ioan Corvin (fiul său) l-a reconfirmat în funcție pe Ráskai Balázs comandantul cetății. În drum spre Viena Matia, împreună cu soția sa Beatrix, au oprit la Vișegrad, unde atât castelul cât și palatul au fost de asemenea lăsate în posesia prințului Ioan Corvin, împreună cu Sfânta Coroană a Ungariei. Ajuns la Viena, regele se simțea ceva mai bine dar personalul din anturajul său se aștepta la o nouă criză de gută. În 4 aprilie Matia Corvin a început să se simtă rău și după o suferință de două zile, în 6 aprilie, a murit. OImediat după moartea sa au început să circule diverse ipoteze, printre care și cea că ar fi fost otrăvit de medicul soției sale Beatrix. În anul 1890 reputatul profesor medic Korányi Frigyes, pe baza unor cronici din epocă, a demontat teoria otrăvirii susținând că regele Matia a murit în urma unui atac cerebral cauzat de forma severă de gută de care suferea. Mai târziu alți medici nu au exclus totuși ipoteza otrăvirii cu plumb. Cert este că puterea reginei Beatrix s-a sfârșit odată cu domnia soțului său, așa că un eventual complot a acesteia nu ar fi avut nicio motivație logică. Matia Corvin a fost înmormântat în Bazilica Sfântul Ștefan din Alba Regală (Székesfehérvár), o fostă capital a Ungariei. Mormântul său, împreună cu statuile care îl reprezentau au fost distruse de otomani după cucerirea Ungariei, în așa fel încât să nu rămână nicio urmă a existenței regelui care a reprezentat o piedică a expansiunii lor în Europa occidentală.