Sare-n ochi

PSD încearcă, din nou, să arunce în aer democrația fragilă din România printr-un atentat la statul de drept, conceptul fundamental a unui stat modern. Proiectul de lege propus de Guvern prin care numirea șefilor de parchete (Parchetul General, DNA și DIICOT) trece în atribuția ministrului justiției scoate din joc Președintele, singura instituție dintre puterile statului care are în spate legitimitatea votului uninominal. Mai mult decât atât,  controlul unei instituții politice asupra justiției ne aruncă în urmă cu 27 de ani în perioada comunistă când procurorii răspundeau la comenzile partidului. Iar tentativa de a trece Controlul Judiciar, până acum parte a CSM, tot în subordinea Ministerului Justiției, ar aduce și judecătorii la ”mâna” unui guvern politic, lucru inacceptabil într-un stat de drept. Esența unui stat modern este tocmai separația puterilor în așa fel încât niciuna dintre ele să nu fie mai puternică decât cealată. Puterea executivă, deținută de Guvern, nu poate să fie peste puterea legislativă a Parlamentului şi nici peste cea judecătorească, manifestată prin magistrați. Noile legi pe care PSD vrea să le propună ar subordona puterea judecătorească executivului, ceea ce ar scoare România din rândul statelor de drept, din rândul țărilor democratice ale Europei. Constituția României, cu toate lacunele ei, a reușit, totuși, să găsească un echilibru între puteri, în cazul numirii procurorilor și magistrațilorm în sensul că șefii parchetelor erau numiți de Președintele României, la propunerea Guvernului. Practic, președintele ales uninominal, prin votul cetățenilor, avea ultimul cuvânt numind persoana propusă de executiv. Erau astfel implicate două instituții care se puteau cenzura una pe cealată. Decizia numirii nu era în mâna unei singure persoane, numită în funcție pe criterii politice, în cazul de față, ministrul justiției, persoană pusă în funcție de un condamnat, Liviu Dragnea.

Propunerile făcute de Ministrul Justiției vor isca proteste violente în stradă și opoziția instituților europene și a partenerilor strategici ai României. Opoziția, puțin credibilă, prin vocea președintelui PNL, Ludovic Orban, a început deja să protesteze. Dar liberalii nu sunt foarte credibili pentru că lumea nu uită atât de repede lupta lor disperată, în cârdășie cu PSD, sub semnul USL împotriva aceleiași justiții și a statului de drept.

Cu toate astea, cred că PSD nu a făcut altceva decât să testeze, din nou, vigilența opiniei publice și că proiectele ministrului Tudorel Toader nu se vor materializa într-o lege, ci au cu totul alt rol. În aceeași zi cu aruncarea în dezbaterea publică a legilor care atacă justiția și statul de drept, ministerul finanțelor spunea un lucru extrem de grav pentru viitorul câtorva milioane de contribuabili. Statul este hotărât să diminueze contribuția sa la Pilonul II de pensi. Asta nu înseamnă că salariații vor plăti mai puțin ci că din sumele încasate de la ei, statul va vira un procent mai mic la fondurile private care gestionează Pilonul II. Contribuabilii se vor afla în situația de a acumula fonduri mai mici pentru viitoarea pensie, ceea ce le va diminua cuantumul acesteia. Măsura anunțată de ministrul finanțelor a trecut aproape neobservată, bine ascunsă în spatele ”fumului” creat de proiectul legislativ a lui Tudorel Toader. Statul are nevoie de bani, iar pensiile private ale românilor îi fac cu ochiul. De la diminuarea contribuției la Pilonul II până la desființarea acestuia, cum se vorbea la învestrea guvernului Tudose, este un singur pas, pe care PSD este capabil oricând să îl facă, adormind vigilența publicului cu teme false, la care este oricând gata să renunțe, dar pe care s-ar bucura dacă ar reuși să le pună în aplicare.