Turist la biserica batjocorită
Se spune despre biserica de la Densuş că este cel mai frumos vechi lacaș de cult din judeţ, sau chiar din ţară. Cine apucă să vadă şi biserica din Strei s-ar putea să nu fie de acord cu ideea enunţată în prima frază. Din păcate, biserica din Strei suferă din cauza unei restaurări făcute în bătaie de joc, cel puţin în ce priveşte acoperişul. Cu toate acestea, e un obiectiv de văzut.
Nu e greu deloc să ajungi în satul Strei. Din Călan, spre Haţeg sunt doar câţiva kilometri de mers „pe drumul mare” (DN 66). Când intri în sat trebuie să mergi încet, ca nu cumva, undeva prin centrul satului, să ratezi indicatorul care te scoate de pe şosea spre biserica-monument. Încă vreo 50 de metri şi, gata, tragi maşina unde poţi pe uliţa îngustă şi continui să mergi spre Vest. Dacă eşti dezorientat(ă), întreabă un localnic şi-ţi arată calea spre monument. O poartă a unei livezi trebuie s-o deschizi. De aici se vede deja lăcaşul de cult. Mai mergi 100 de metri şi ajungi la uşa bisericii. Ar trebui să găseşti aici un afiş cu două numere de telefon (ale preotului şi preotesei). Dacă vrei să vezi şi interiorul, suni la unul dintre cele două numere (asta este!) şi-n jumătate de ceas vine cineva să-ţi deschidă. Şi, zicem noi, ar merita să faci efortul acesta. E vorba de o pictură veche de o jumătate de mileniu, cum rar ţi-e dat să vezi. Nu tu „bling-bling-uri” argintate sau aurite, nu tu cruci bătute cu pietre, nu tu prapuri sau icoane înzorzonate. O pictură de o valoare istorică inestimabilă, după cum spun specialiştii.
O fărâmă de … Occident
Biserica din Strei poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este ortodoxă, dar e construită într-un stil atipic ortodoxismului. A fost ridicată în secolul al XIII-lea, după unii istorici, începutul secolului XIV, după alţi specialişti. Există teorii care spun că, de fapt, biserica din Strei este cu 50 de ani „mai tânără” decât cea de la Densuş. Spre deosebire de cea mai cunoscută biserică din Ţara Haţegului, aici nu au mai fost folosite elemente din construcţii romane, ci din piatră brută, aşa că stilul arhitectonic este destul de curat: gotic timpuriu, cu unele influenţe bizantine şi nord-italiene. Oricum, din orice unghi ai privi-o, dacă faci abstracţie de împrejurimi, ai impresia că te afli lângă o biserică dintr-o zonă rurală a Franţei, Italiei sau Germaniei.
Aici se oficiază slujbe doar ocazional şi doar din luna mai până-n luna octombrie. Lăcaşul nu dispune de nicio soluţie de încălzire.
Restaurare în bătaie de joc
Cu 15 ani în urmă, Biserica Strei a făcut obiectul unei restaurări. Acoperişul a fost dat în „grija” unei firme locale care, la rândul său, a comandat şindrilă unui meşter din zonă. Acesta a fost presat să predea şindrila în noiembrie, deşi bucăţile de lemn ce urmau să formeze şarpanta nu se uscaseră cum trebuie. Au fost, totuşi, puse pe stinghii şi lăsate să se usuce cu timpul. Ceea ce s-a şi întâmplat, doar că, au apărut sute de găuri în acoperiş, apa se infiltrează şi coboară până jos, în pereţii bisericii, afectând serios pictura interioară. Deşi sesizate ani la rând, autorităţile în domeniu de la nivel judeţean şi central nu au reuşit să facă mai nimic pentru a remedia situaţia.
