glasul-hd.ro Web analytics

Editorial

Ţara titlurilor mincinoase

(2 august 2016)

La ce le-o fi folosind românilor titluri mincinoase, doctorate plagiate și alte asemenea chestiuni cu care să se fălească atunci când ajung în funcții înalte. Oricum, scara valorilor intelectuale sau morale este răsturnată în momentul de față mai rău decât era pe vremea colectivizării, când orice activist PCR cu patru clase putea să îl arunce în pușcărie pe cineva care se situa mai sus pe scara intelectuală, morală sau materială. Atunci, oamenii cu școală mai multă și mai de calitate riscau să ajungă martiri. Moartea lor sau reeducarea în cadrul șantierelor era oferta regimului comunist pentru cei care se încăpățânau să creadă în cultură, cinste, educație, Dumnezeu.

La 25 de ani după dărâmarea regimului comunist, intelectualii sunt la fel de marginalizați și umiliți ca acum 70 de ani. Doar că acum nu activiștii de partid sunt cei care păstrează răsturnată scara valorilor, ci pseudo-intelectualii. Majoritatea politicienilor urăsc oamenii deștepți, detestă oamenii cu școlile făcute la timpul lor și în universități prestigioase, le este de-a dreptul scârbă de intelectualii autentici, în schimb încearcă să ajungă ca și ei prin impostură și fără legitimitatea unui bagaj de cunoștințe și a unor „vagoane” de cărți citite. Foarte mulți politicieni, cu ranguri înalte, au ajuns peste noapte doctori în științe. Unii dintre ei chiar în mai multe domenii, de parcă doctoratele se scriu pe genunchi, în sala de așteptare, între două trenuri sau în timpul escalelor între două zboruri cu avionul.

Cine a făcut școala pe bune știe că timpul alocat unei lucrări de licență sau master este atât de mare încât cu greu îi mai rămâne studentului timp să facă ceva. Nici studiile pentru un doctorat „pe bune” nu sunt mai puțin cronofage. Cu atât mai mult cu cât doctorandul trebuie să și publice diferite materiale legate de tema cercetată. Redactarea și susținerea tezei de doctorat fiind doar o ultimă etapă în procedura obținerii titlului științific de doctor.

Dar cum în România orice lucru este dus în derizoriu, clasa politică și îmbogățiții economiei de cumetrie și-au tras peste noapte doctorate, cumpărate pe bani grei, fără muncă, de la adevăratele fabrici de diplome și titluri științifice în care s-au transformat universitățile românești de mâna a doua. Mai mult decât atât, ca să nu aibă probleme prea mari cu profesorii, politicienii de genul „generalului izmană” și-au făcut chiar academii și instituții universitare doar pentru ei și acoliții lor. Ce valoare mai are un titlu științific sau o diplomă universitară în aceste condiții? S-a umplut țara de colecționari de diplome și titluri obținute prin fraudarea sistemului de învățământ.

Și culmea este că acești impostori de genul lui Ponta, Oprea și mulți alții, chiar din județul Hunedoara, își permit să le râdă în nas și să-i umilească pe adevărații intelectuali, care și-au tocit coatele pe băncile școlilor, în biblioteci și laboratoare. Pentru meritele acestora nu mai are nimeni nici cel mai mic respect. Pentru că intelectualii români nu mai rezistă decât în cercuri extrem de mici, atacate și alea permanent, de impostori, și snobii care încearcă să se infiltreze și să le discrediteze. Așa am ajuns țara care își scuipă valorile, în care pentru un Brâncuși abia se adună bani prin subscripție publică, în timp ce „doctori” și „universitari” sparg mii de euro de dedicații plătite maneliștilor pentru frățiorii lor interlopi sau politicieni. Trăim, din păcate, într-o țară a paradoxurilor și a lipsei de repere morale, pe care o acceptăm și o susținem fără să ne dăm seama că aceasta este una dintre cauzele pentru care România se îndreaptă cu pași mari spre nicăieri.