Sare-n ochi
Revoluția primarilor din PNL începe, din ce în ce mai mult, să semene cu mișcarea, din 1989, confiscată de linia a doua a comuniștilor. Cam așa stă treaba și cu reforma liberală cerută de primari, după eșecul rușinos de la alegerile locale. Pe bună dreptate, edilii legitimați prin voturile alegătorilor au cerut o analiză corectă a motivelor pentru care a fost pierdut Consiliul Județean și principalele municipii ale județului. Practic, primarii cereau o asumare a rezultatelor proaste de către conducătorii organizației județene și reorganizarea partidului prin întărirea structurilor și a funcționalității acestora. La aproape o lună, după ce părea că se scutură în fața tăvii cu jăratec ca și calul lui Harap-Alb și devine un armăsar sprinten, PNL pare că a căzut din lac în puț și își continuă trendul descendent spre disoluție și eșec electoral. Primarii au rămas doar ca inițiatori ai mișcării de reformare și sunt la fel de ignorați de conducerea interimară, cum erau și în epoca Țîmpău. Același Țîmpău, care a fost contestat de edili, este mai prezent acum la întâlnirile conducerii interimare cu organizațiile, decât era pe vremea când conducea partidul. Luptele pentru locurile eligibile pe liste s-au acutizat. Fiecare candidat atrăgând în jurul său susținători care amenință cu ieșirea din partid sau cu un non-combat în cazul în care omul său nu ajunge pe loc eligibil. Incertitudinea asupra candidaților plutește mai mult decât era înainte, când lucrurile, de bine, de rău, erau cam aranjate. Numele vehiculate pentru listele electorale sunt diverse și din diferite zone de influență sau interese ale PNL. Incertitudinea și dezamăgirea încep să ia locul entuziasmului. PNL riscă să derapeze într-un haos și mai mare decât a fost în „epoca” Țîmpău, dublat de resemnare, blazare și lipsă de motivare a celor care cu adevărat pot să muncească și să atragă voturi în „zestrea” liberalilor. Principalul motiv pentru care s-a ajuns în această situație delicată și regretabilă este lipsa unei hotărâri a conducerii interimare de a-i scoate din calculele electorale pe toți vinovații pentru eșecul alegerilor locale. Nu numai Bogdan Țîmpău și Petru Mărginean au fost vinovați că PNL s-a transformat într-o structură nefuncțională. În egală măsură, ar trebui să plătească și cei din aripa PDL, dacă se poate vorbi în acest caz de un „cei”. Pentru că Dorin Gligor a ajuns să fie singurul pedelist care mai poate fi luat în seamă dintr-o organizație care, când a preluat-o el, era una care conta la nivelul județului. Ca răsplată pentru că a redus fosta organizație PDL la nivel personal, lui Gligor i se pregătește un loc eligibil pe listele pentru Senat. Analizele trebuie făcute riguros și în ceea ce privește rezultatul alegerilor din Hunedoara, unde deputatul Carmen Hărău este acuzată că ar fi fost „frâna” pentru echipa liberală, cu toate că marele perdant de acolo, Viorel Arion, susține contrariul. În prim-planul organizației liberale trebuie păstrați doar oameni care au reușit să demonstreze că pot și știu să adune voturi. Tocmai acest lucru pare să nu-l facă noua conducere a PNL, care păstrează aceeași echipă de conducere ca o garanție a perpetuării rezultatelor îndoielnice din trecutul apropiat și a cercurilor de interese economico-politice care au sufocat partidul. Practic, după discuții „democratice”, două locuri eligibile din trei au fost deja făcute cadou. Primul loc la Camera Deputaților a ajuns la Lucian Heiuș, oarecum logic dacă luăm în calcul că în jurul său s-a construit mișcarea primarilor, iar al doilea loc va fi ocupat de reprezentantul fostului PDL. În această situație, Gligor pare să intre în Parlament ca țiganul la facultate, fără niciun merit, decât poate cel de a fi redus fostul PDL la propria sa persoană. Și atunci, de ce să mai tragă membrii simpli și de ce să mai iasă la vot electoratul PNL? Pentru că liberalii dau semne clare că încurajează impostura, blatul și incompetența.
