glasul-hd.ro Web analytics

Editorial

Sare-n ochi

Când 25 de primari, legitimați prin votul câtorva zeci de mii de cetățeni îți spun că e vremea să pleci din fruntea organizației județene a PNL ai mai avea o singură opțiune: să iei o foaie de hârtie, un pix și să-ți scrii demisia. Dacă undeva, în străfundul conștiinței sale ar mai avea o cât de mică urmă de caracter, Bogdan Țîmpău ar face acest lucru. Dar caracterul președintelui imberb al PNL este la fel de îndoielnic, pe cât este de îndoielnică legitimitatea sa în funcția în care a fost numit de București, în urma unei cacealmale susținute la vremea respectivă chiar de actualul președinte al ALDE, Mircea Moloț. Văzând gesturile disperate ale lui Țîmpău și unitatea de nezdruncinat a primarilor semnatari ai scrisorii, prin care se cere demiterea sa, mi-am dat seama de diferența uriașă dintre un grup de politicieni care au muncit din greu ca să ajungă pe niște funcții, propulsați fiind de voturile concetățenilor, și un puștan care a obținut totul până acum fără nici un efort. Pentru că nu poate fi considerat efort, gestul de a le căra servieta foștilor lideri PNL, Mircea Moloț și Dan Radu Rușanu. Rezultatele alegerilor locale, și mai ales ceea ce a urmat după, au adâncit și mai mult prăpastia dintre primarii victorioși și deputatul președinte leneș. Ba mai mult, a adâncit ruptura și dintre organizațiile care au pierdut alegerile și Bogdan Țîmpău. Pentru că președintele PNL Hunedoara nu a avut tăria de caracter să facă o analiză corectă a alegerilor, să-și asume rezultatul dezastruos și să se așeze, ca un adevărat lider în fruntea organizației apărându-și oamenii de umilința la care încearcă să-i supună învingătorii de la PSD. Țîmpău a avut un singur gând: să-și conserve privilegiile care rezultă din poziția de președinte a organizației județene a PNL, în special să-și asigure la alegerile din toamnă primul loc pe lista de deputați. În aceste condiții, PNL a părut un partid fără niciun orizont. Un partid cu primari excepționali, cu caractere puternice, capabili să câștige detașat alegerile în comunitățile pe care le conduc, dar care au jucat pe cont propriu, în lipsa unei coordonări de la „județ”. În acest timp, cel care trebuia să fie „creierul” și sufletul partidului s-a dovedit a fi frâna. Primarii, pe bună dreptate nemulțumiți în acest moment, au fost lăsați singuri în tranșeele politice. Fără mesaje coerente și unitare, fără materiale de campanie, fără niciun fel de susținere, au fost nevoiți să se descurce cum pot și să adune pe lângă voturile lor și pe cele necesare pentru Consiliul Județean. Și nu au putut, singuri, să facă mai mult decât au făcut. Oricum, rezultatele au fost mult peste munca lui Bogdan Țîmpău. Iar răsplata pentru „soldații” credincioși partidului care au luptat în tranșeele electorale a întârziat să vină. Din contră. Au venit critici, a venit ignorare și umilință. Multă umilință, atât din partea câștigătorilor, cât și din partea lui Bogdan Țîmpău, care a refuzat de câteva săptămâni să convoace o ședință în care să le asculte vocea edililor. Și vocea lor s-a transformat dintr-o dojană constructivă, într-o revoltă justificată. Unitatea primarilor a demonstrat că PNL Hunedoara are un uriaș potențial uman, de calitate. Primarii au arătat că pot fi uniți pentru partid și pentru o idee și că, bine coordonați, ar putea să câștige în toamnă județul Hunedoara. Să coloreze în galben singurul județ roșu din Transilvania. Dar, pentru asta, trebuie ca, alături de caracterele puternice ale primarilor, să vină lideri la fel de puternici. Oameni hotărâți, capabili să pună mai presus de interesul personal pe cel al comunității, al grupului din care fac parte. Ce nu a înțeles Bogdan Țîmpău este că un partid nu e format din șefi și slugi, ci din indivizi puternici, care aderă de bună voie la o doctrină politică și tot de bună voie se pun în slujba comunității. Dintre acești oameni apare sau este ales un lider, acceptat, cel puțin, de majoritatea membrilor. Când această majoritate îi respinge, șefii trebuie să plece. Ceea ce ar trebui să facă și Bogdan Țîmpău, dacă ar mai găsi undeva o fărâmă de demnitate.

Back to top button