Sare-n ochi
Zarurile au fost aruncate! Că ne place sau nu, timp de patru ani primarii aleşi duminică vor conduce comunităţile ale căror majoritate le-a încredinţat mandatul. De asemenea consiliile locale şi cel judeţean, formate în urma votului hunedorenilor vor adopta hotărâri în folosul sau din contră în paguba cetăţenilor. Măria Sa electoratul şi-a manifestat puterea. Mai corect spus doar aceea parte a electoratului care s-a arătat interesată de alegerile de duminică şi-a manifestat puterea. Adică aproape 57 la sută din cetăţenii cu drept de vot. Degeaba mai încercăma cum să comentăm rezultatele şi fraudele din campania electorală şi din ziua votului. În România nu am văzut timp de 22 de ani nici un candidat sancţionat pentru aşa ceva. Aşadar în alegeri nu putem invoca nici poziţia de offside din care a pornit candidatul, nici un eventual fault în atac. Putem doar să acceptăm jocul democratic, în calitate de cetăţeni, şi să stăm cu ochii pe viitorii edili, în calitate de jurnalişti. Alegerile care tocmai s-au încheiat au adus câteva lucruri noi în procesul electoral din România. Unele dintre ele cu un caracter profund nedemocratic. Sub pretextul economiei de bani publici, la presiunea primarilor, Guvernul a decis ca alegerea edililor să se desfăşoare într-un singur tur de scrutin. Nu cred că democraţia trebuie sacrificată, indiferent de costurile pe care le implică aplicarea regulilor jocului democratic. Alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin pune sub semnul întrebării reprezentativitatea acestora. Mulţi dintre edilii hunedoreni au fost aleşi cu 35 – 40 de procente la o prezenţă la vot de aproximativ 50 la sută. Asta înseamnă că de fapt 17,5 – 20 la sută din populaţia cu drept de vot stabileşte conducătorul comunităţii în următorii patru ani. Se poate vorbi în aceste condiţii de reprezentativitatea aleşilor locali?! O prezenţă redusă la urne favorizează fraudarea alegerilor, o altă practică des întâlnită în România, dar care nu are nici o legătură cu democraţia. Cifrele demonstrează însă că primarii în funcţie nu au fost esenţial avantajaţi de sistemul electoral cu un singur tur de scrutin. În judeţul Hunedoara din 69 de primari în funcţie 17 şi-au pierdut mandatul chiar şi în condiţiile în care păreau favorizaţi de noul sistem electoral. Până la urmă este clar că votul alegătorilor, mulţi sau puţini, interesaţi de politică nu este legat de numărul tururilor de scrutin, de redistribuirea voturilor celor mai slabi în funcţie de alianţele electorale pentru turul doi, ci de simpatia sau atipatia pentru unul sau altul dintre candidaţi. Un vot cu două tururi de scrutin conferă totuşi viitorului primar o legitimitate crescută, atâta timp cât va fi desemnat prin votul a cel puţin jumătate plus unu din persoanele interesate de procesul electoral. Una dintre problemele majore ale României este slăbiciunea autorităţii publice care în nici un caz nu va putea fi întărită prin desemnarea unor primari nereprezentativi pentru comunităţile pe care urmează să le conducă.
