Sare-n ochi
Cât de mult își doresc, cu adevărat, românii o schimbare a clasei politice. Dacă este să ne luăm după un sondaj de opinie dat publicității de IRES, puțini dintre primarii în funcție nu ar mai câștiga alegerile, iar Parlamentul s-ar forma mai mult din independenți, decât din membrii propuși de partide. Și totuși, evident, lucrurile nu stau așa. Conform sondajului IRES, doar 19 la sută dintre români au o părere bună și foarte bună despre partidele politice. În acest timp, 73 la sută dintre români au o părere proastă și foarte proastă despre actuala clasă politică. Persoanele mai tinere, din mediul urban, și mai instruite sunt cele mai nemulțumite. În timp ce mai mult de 9 din 10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6 la sută dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid. La întrebarea deschisă: „Care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la partidele politice din România?” cei mai mulți repondenți au asociat partidele cu lucruri negative. Doar doi la sută dintre români au asociat partidele cu termeni pozitivi. 6 din 10 români cred că partidele ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală. Politica de tip naţional este împărtăşită într-o mai mare măsură de respondenţii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevaluează ca având o orientare de centru şi de cei care locuiesc în Moldova. Orientarea pro-occidentală este prezentă într-o mai mare măsură la bărbaţi şi la persoanele între 36 şi 50 de ani. Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician aflat în fruntea unui partid. Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, al celor cu studii medii, locuitorilor din Moldova şi respondenţilor care se autoevaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic. Și cu toate astea, puține schimbări se întrevăd în urma alegerilor de duminică. Pentru că partidele și voința poporului nu au nimic în comun. Avem aproape peste tot blaturi făcute între principalii competitori politici, în așa fel încât aceștia să-și conserve pozițiile și privilegiile. Cetățenii se referă, când răspund la chestionarele sondajelor de opinie, la cazuri ideale. La candidați pe care nu-i găsesc pe buletinul de vot. Şi atunci mai bine stau acasă.
