Sare-n ochi
În urmă cu patru ani, un grup de demonstranți plătiți de defuncta alianță USL se agita la „cal” să salveze ceea ce nu era de fapt de salvat. În jurul mercenarilor protestatari, s-au adunat și mulți oameni de bună credință care nu și-au dat seama de manipulare și s-au lăsat atrași într-o „joacă de-a protestul”, fără niciun sens. Pornind atunci de la o dispută a președintelui Traian Băsescu cu doctorul Raed Arafat, sursele de manipulare au acreditat ideea că cineva vrea să desființeze SMURD. Și de aici au început demonstrațiile. Oamenii de bună credință ar fi avut dreptate să iasă în stradă, dacă pericolul desființării unui serviciu de intervenție rapidă, al statului român, în caz de accidente ar fi fost în pericol de desființare. Doar că niciodată de la înființarea lui, serviciul SMURD nu a fost în pericol să fie desființat. Deci, acei oameni care au pierdut săptămâni protestând în față la „cal” au fost prostiți de politicienii cărora le-a venit foarte bine mișcarea civică. Cu ce s-au ales devenii din acele proteste? Cu un primar care trei ani jumătate nu a reușit decât să-și schimbe gelul din păr, locurile de concediu și standardul de viață, să înlocuiască niște betoane și niște borduri și să devină cu mult mai arogant decât a fost când flutura la „cal” steagul salvării a ceva ce nu a fost niciodată în pericol. Pe lângă asta, devenii s-au ales și cu niște „piese” noi în mașina de vot a primarului, piese care nu au alt merit decât că au fost prezenți și guralivi la manifestațiile de acum patru ani. Oamenii de bună credință și-au dat seama că au fost prostiți atunci, și mulți dintre ei recunosc acest lucru. Doar că oamenii de bună credință sunt suficient de mulți pentru ca scenariul de acum patru ani să se repete. Primarul Mărginean și echipa lui de sfătuitori, care nu au fost capabili să răspundă la multe întrebări legate de administrarea orașului și a banilor publici, sunt acum „vârf de lance” în lupta împotriva statului norvegian și a căsătoriilor homosexuale din România. Și în jurul lor, pe lângă propagandiștii de serviciu, aici intrând inclusiv reprezentanți ai societății civile (oficial recunoscute de administrație), se adună mulți oameni de bună credință care sunt interesați de valorile morale ele familiei creștine. Atâta doar că ar fi cazul unei analize logice, înaintea implicării într-o acțiune la fel de inutilă ca cea de acum patru ani, care ar putea să nască noi piese în mașina de vot a primarului și încă un mandat „încununat” cu tot atât de puține lucruri bune pentru deveni, ca cel care tocmai se încheie. În România legea definește familia ca fiind „uniunea liber consimțită între soți”. Protestatarii cer ca ea să fie definită ca uniunea între un bărbat și o femeie. Doar că la niciun oficiu de stare civilă din România nu s-a prezentat vreun cuplu format din doi bărbați sau două femei să se căsătorească. Fenomenul familiei homosexuale nu există încă în România. Pericolul este minim. În schimb, în România și în Deva, există pericole mult mai mari și motive de protest mult mai multe, de la cheltuirea nejustificată a banului public, a banului cetățenilor, la creșterea aberantă a taxelor și impozitelor locale. Lucruri de care cetățenii se lovesc zi de zi, dar care par să nu îi intereseze la fel de mult cum îi interesează Legea de protecție a copilului din Norvegia. O isterie creată de o familie căreia statul norvegian a decis să le instituționalizeze copiii. O isterie născută pe baza unei povești dintr-o singură sursă. Știm varianta părinților, care ar fi culmea să fie în defavoarea lor. Dar nu știm și varianta statului norvegian. Și dacă oamenii ăia au ales să plece din România, să își crească copiii în Norvegia, după legile acestei țări și după modul de viață de acolo, de ce ne-ar interesa pe noi, devenii, cum își rezolvă ei problemele cu țara în care au emigrat? Avem noi problemele noastre mult mai grave, despre care autoritățile nu vor să audă, și atunci ne hrănesc cu false teme pentru proteste.
