Sare-n ochi
Ambasadele principalelor țări europene dau semnale clare. Victor Ponta și-a pierdut orice urmă de credibilitate, dacă a mai avut așa ceva, după scandalul plagiatului. Într-un limbaj diplomatic, reprezentanții partenerilor europeni și ai SUA spun că legea este egală pentru toată lumea și că este de neconceput ca Parlamentul să obstrucționeze justiția. SUA, Olanda, Germania, Marea Britanie vorbesc la unison despre problemele cu corupția la cel mai înalt nivel și obstrucționarea justuției de către clasa politică, care sunt semnalate în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Cu toate astea Victor Ponta și acoliții săi vorbesc cu nonșalanță despre nevinovăție, abuzurile procurorilor, ba chiar și despre beneficiile pe care le au oamenii de rând de pe urma imunității în fața legii penale a Premierului. România este din nou, pentru a nu știu câta oară, într-o situație rușinoasă de neconceput pentru statele democratice cu care vrem să fim parteneri în Uniunea Europeană sau NATO. România este din nou o țară bananieră în care conceptul de democrație este ceva cu totul original, fără niciun conținut și fără logică. Nu este de mirare că cei mai mulți politicienii români – toți o apă și-un pământ – au o atitudine complice cu Victor Ponta. Nici opoziția nu strigă cu toată gura, pentru că liderii ei sunt la rândul lor cu musca pe căciulă. Nu se știe niciodată când în locul lui Ponta poate fi Blaga, Gorghiu sau Predoiu. Este interesant dublul limbaj al pesediștilor, care au respectat justiția și au votat pe bandă rulantă ridicarea imunității în cazul Elena Udrea, pentru infracțiuni mult mai puțin clare decât cele de care este acuzat Ponta. Și în cazul Elenei Udrea se putea aplica prezumpția de nevinovăție, dar atunci Victor Ponta nu și-a rugat colegii să voteze după criterii legale, nu politice cum au făcut în cazul său. Este mai mult decât evident că PSD este dispus să „scufunde” România mai degrabă, decât să lase din brațe cuplul Șova – Ponta. Momentul în care a ajuns lupta împotriva corupției este unul crucial. Nu știu dacă președintele Johannis se poate ridica la nivelul acestui moment. România poate să facă acum pasul decisiv spre lumea civilizată. O lume în care legea este egală pentru toți, în care clasa politică muncește pentru interesul cetățeanului și nu pentru cercurile de interese din jurul partidelor aflate sau nu la putere. Ponta este evident un personaj mult prea mărunt ca să înțeleagă că reforma justiției și a instituțiilor care o sprijină este deja ireversibilă. Că DNA este un organism cu o credibilitate externă și internă mult peste cea a politicienilor. Singurul lucru pe care se mai bazează clasa politică în întregimea sa este letargia poporului în fața tupeului inacceptabil al politicienilor. Într-o țară normală, Ponta ar fi plecat de la cârma guvernului, alungat de oamenii ieșiți în stradă. Românii au ieșit în piețele marilor orașe să-și exprime nemulțumirea față de Victor Ponta înaintea celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial. Atunci emoția creată în urma demonstrațiilor din România și din principalele orașe europene a dus la pierderea alegerilor de candidatul PSD, Victor Ponta. Acum lumea nu-l mai sancționează pe Ponta. Lumea stă liniștită în case și așteaptă ca Ponta să plece singur de la putere. Ceea ce nu se va întâmpla. Pentru că Ponta nu este un om în adevăratul sens al cuvântului. Ponta, așa cum a făcut și în cazul plagiatului, se ascunde în spatele partidului, alegând să sacrifice interesul României pentru interesul personal. Lumea nu va ieși în stradă ca să-l sancționeze pe Ponta. Pentru că nimeni nu are o miză să scoată lumea în țară. În iarnă miza a fost câștigarea alegerilor. Acum miza lipsește cu desăvârșire. Clasa politică, la fel de mizerabilă indiferent de culoarea ei, nu riscă să declanșeze o mișcare împotriva politicienilor, pentru că ar putea să nu fie ținută în frâu. Lumea deja s-a prins că nu există diferențe între partide și exponenții lor.
