Sare-n ochi
Ar fi foarte interesant dacă activiştii organizaţiilor neguvernamentale care se „zbat” pentru blocarea diverselor investiţii din România şi-ar face publice şi sursele de finanţare. De multe ori, banii pentru astfel de acţiuni, unele foarte dubioase, în numele unor cauze aparent nobile, provin din surse extrem de controversate. O analiză mai atentă a acestora ar putea chiar să demonstreze că multe acţiuni, aparent favorabile României, sunt de fapt diversiuni sau acţiuni chiar ostile siguranţei naţionale. Este de observat că activiştii ecologiști nu sunt foarte interesaţi de protecţia mediului, ci de blocarea unor investiţii legate, în principal, de trei axe: resurse, energie, infrastructură. Dacă ecologiştii care calcă investitori cu maşina prin Retezat ar fi fost interesaţi cu adevărat de protecţia mediului, ar fi aflat şi de sutele de tone de deşeuri periculoase depozitate pe malul Cernei, în municipiul Hunedoara. Dar „băieţii verzi” primesc bani din fonduri norvegiene pentru proiecte legate strict de câteva teme de interes pentru ei, sau pentru cei care îi „mână” în luptă. Poate nu întâmplător fondurile norvegiene prin care sunt finanţate aceste ONG-uri sunt gestionate de Fundaţia pentru Parteneriat, cu sediul în Miercurea Ciuc, formată, în principal, din membri de etnie maghiară.
Şi poate nu întâmplător, ONG-urile de mediu finanţate prin această fundaţie sunt cele mai vocale în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii din România, contestate de statul maghiar. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă când vine vorba despre îngrijorarea faţă de pericolul pentru mediu care poate veni din ţara vecină. Probabil că nu întâmplător scandalul inventat al „marii defrişări” din Retezat este legat de intenţia Ungariei de a construi două grupuri nuclearo-energetice la Paks, localitate aflată la nici 200 de kilometri de graniţa cu România. Faţă de potenţialul poluant al investiţiei ungurilor, o microhidrocentrală, care produce energie verde, situată la intrarea în satul Râu Alb, nu reprezintă niciun pericol, şi tocmai de aceea proiectul ei nici nu a fost atacat în faza de dezbateri publice. Doar că între timp, ungurii au supus dezbaterii publice, transfrontaliere, proiectul centralei nucleare şi au avut tot interesul să abată atenţia publică spre câteva teme inventate, dar care au o rezonanţă amplă pentru opinia publică.
Astfel că realizarea unei centrale care produce energie verde şi tăierea a aproximativ trei căruţe de lemn din pădurea composesoratului de la Coroeşti s-au transformat pentru trei ONG-uri finanţate prin fundaţia din Miercurea Ciuc în „atentate cruciale” la mediul din România. Conform site-ului www.fondong.fdsc.ro, cele trei ONG-uri interesate de „marea defrişare de trei căruţe de lemn din Retezat” au primit sume considerabile pentru activitatea lor îndoielnică. Astfel, Federaţia „Coaliţia Natura 2000” a beneficiat de 170.550 de euro, WWF – Programul „Dunăre Carpați” de 190.000 de euro, iar Agent Green de 150.000 de euro. Nu întâmplător activitatea în forţă a ecologiştilor pe subiectul tăierilor de lemn din Retezat a început în ianuarie 2015 şi s-a terminat tragic în 24 mai, exact în perioada în care în Ungaria au avut loc consultările transfrontaliere referitoare la construirea centralei atomice. Consultări de care ar fi trebuit să ştie şi opinia publică din România, dacă în această perioadă nu ar fi fost cu atenţia abătută de ONG-urile plătite de Fundaţia din Miercurea Ciuc spre teme minore sau chiar inventate.
