Sare-n ochi
Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a județului Hunedoara ține departe investitorii și generează sărăcie într-o zonă lovită de prăbușirea economiei comuniste. În ultimii 25 de ani, conducătorii județului nu au reușit să elaboreze un plan de redresare economică, așteptând totul de la București și dirijând puținele fonduri pe care le-au avut la dispoziție în zona afacerilor private ale cercurilor de interese proprii. Înaintea domniei liberale a „baronului” Moloț, județul a fost condus de Mihail Rudeanu, zis și „Mișu Vodă de Cinciș”. A fost perioada în care în Valea Jiului au fost pompați bani cu nemiluita pentru redresarea mineritului și liniștirea unei categorii sociale extrem de virulente, cea a minerilor. Vama pe banii pentru mineri era pusă de prefectul din acea perioadă, pesedistul Aurelian Serafinceanu, și firmele acestuia. Cosma încă bătea cu pumnul în masă când era vorba despre afacerile din Valea Jiului, și fiecare pumn în masă însemna o nouă tranșă de fonduri pentru zona de sud a județului Hunedoara. Banii au ajuns în buzunarele unor oameni de afaceri din zona PSD, îmbogățiți peste noapte, în timp ce populația Văii Jiului sărăcea tot mai mult.
Combinatul de la Hunedoara era deja în moarte clinică, dar de pe „cadavrul acestuia” încă se puteau stoarce bani buni pentru interesele clanului Rudeanu. Nimeni nu s-a gândit ca acești bani să fie folosiți pentru dezvoltarea județului. Nimeni nu a avut un plan coerent de redresare economică a județului Hunedoara, singurul scop al politicienilor social-democrați care au condus atunci destinele comunității hunedorene a fost îmbogățirea lor și a cumetrilor. Imediat după înlăturarea PSD de la conducerea județului și schimbarea lui Mihail Rudeanu cu liberalul Mircea Moloț s-a produs o schimbare radicală, în rău. Cercurile de interese din jurul lui Rudeanu au fost schimbate cu cele din zona lui Moloț. Banii județului s-au cheltuit la fel de haotic, fără nicio viziune, fără nicio eficiență economică. Majoritatea fondurilor publice au fost subordonate intereselor președintelui, ale familiei lui și ale firmelor de casă. Potențialii investitori s-au îndepărtat de o zonă în care nu aveau acces decât dacă erau în grațiile conducerii PNL. Politicul a reușit să-i subordoneze și pe cei mai mulți primari care, teoretic, ar fi trebuit să rămână ceva mai lucizi și mai ancorați la interesele comunităților în care trăiau. Fondurile de la Consiliul Județean ajungeau la primării condiționate de favoruri economice pe care edilii erau nevoiți să le facă firmelor de casă ale lui Mircea Moloț. Au fost înființate tot felul de firme ale Consiliului Județean care, cel puțin teoretic, puteau să genereze locuri de muncă și bunăstare pentru o parte dintre hunedoreni. Dar în lipsa unei strategii coerente economice atât societatea de drumuri, cât și cea de turism s-au dovedit a fi doar niște găuri negre prin care banii publici s-au scurs din bugetul județului spre firme private din cercul de interese economice ale PNL. Consilierii locali și cei județeni, puși pe liste după criteriul docilității față de președintele partidului, s-au dovedit a fi doar niște umile rotițe dintr-o mașină de vot care nu s-a gândit nici măcar o clipă la interesele cetățenilor.
De câteva luni se întrezăresc semne palide ale schimbării la nivelul județului, față de care nu pot să fiu optimist. Partidele nu dau dovadă ca ar dori cu adevărat să se reformeze. Liberalii și-au pus în frunte marionetele vechii conduceri și i-au îndepărtat pe cei mai mulți primari ancorați la realitățile comunităților în care trăiesc. Vocile cu adevărat lucide și bine intenționate încep să se audă din ce în ce mai stins în PNL, ceea ce demonstrează că vechile metehne rămân neschimbate. Nici din partea PSD – opoziția la nivel județean – nu se aud voci care să impună o restructurare a vechiului sistem decapitat. Noul lider al Consiliului Județean, Dorin Gligor, vorbește despre decartelare și reformă, dar deocamdată a rămas doar în zona vorbelor, fiind copleșit de structurile sistemului pe care dacă nu le va învinge, le va „înfia”. În aceste condiții, cu aproape un an înainte de alegerile locale, județul Hunedoara rămâne cel mai sărac din Transilvania, fără nicio strategie coerentă de dezvoltare și fără nicio perspectivă de creștere economică. Singurii care vor avea șansa să construiască ceva pentru comunitățile lor sunt primarii care vor înțelege să-și ia în serios atribuțiile și să nu mai aștepte nimic de la județ, nici din punct de vedere politic și nici administrativ.
