Sare-n ochi
În cine să mai avem încredere? Aproape toată clasa politică a României este atinsă de putregaiul corupției. Serviciile secrete și DNA par că au început să muncească, dar sunt și ele datoare cu câteva răspunsuri la întrebări pe care încă prea puțină lume le rostește. Sunt prea mulți politicieni de top, miniștri în funcție, foști miniștri, șefi de agenții guvernamentale ridicați de procurorii DNA. Majoritatea dintre aceștia au comis fapte penale cu câțiva ani înainte de a fi promovați în funcțiile actuale. Toți sunt însă abonați la demnități publice, poziții din care nu s-au sfiit să „pună botul” la șpăgi grase. Alina Bica a ajuns șefa DIICOT, dar înainte de a ocupa funcția de conducătoare a structurii „anti Mafia” a comis fapte de corupție ca șefă la Autoritatea Națională pentru Retrocedarea Proprietăților (ANRP), poziție din care a săvârșit fapte de corupție. Darius Vâlcov a fost numit ministru de Finanțe în „cel mai cinstit” guvern al României din 1989 încoace, fiind înainte primar de Slatina și umflându-și buzunarele cu șpagă luată cu sacoșa în cimitir. Ultimul intrat în selectul club al penalilor, șeful ANI, Horia Georgescu. Și acesta a fost reținut de procurori pentru fapte de corupție săvârșite înainte de a fi șef peste Agenția de Integritate.
Oare să nu fi știut serviciile secrete despre trecutul infracțional al acestor personaje din zona de vârf a politicii și administrației României? Greu de crezut! Și atunci, de ce au ajuns acești infractori în zonele de decizie ale administrației, în Parlament, Guvern, primării? Cred că șefii serviciilor secrete sunt daori cu un răspuns credibil la această întrebare. Este imposibil de acceptat ca un politician aflat în fruntea Ministerului Finanțelor să fie cercetat pentru fapte săvârșite cu câțiva ani în urmă fără ca prim-ministrul care l-a numit în funcție să nu fi fost informat despre activitatea infracțională a acestuia. Și dacă a fost informat, premierul ar trebui să explice de ce l-a mai numit în funcție pe prezumtivul infractor. Adevărul este că sistemul politic din România s-a bazat – nu știm dacă se mai bazează încă – pe oameni șantajabili. Promovarea cadrelor se făcea pe criteriul „scheletelor din dulap”. Odată ajuns în funcție, și promovat de vârful clasei politice, personajul șantajabil răspundea la comenzi. La comenzile cui? Să fie oare doar comenzi politice, venite din zona conducerii de partid? Sau pot să fie și comenzi venite tocmai din zona serviciilor, a generalilor care albeau trecutul personajelor promovate, pentru ca apoi să le poată ține mai ușor în frâu, șantajându-le cu trecutul infracțional? Dacă lucrurile stau în acest fel, lucrurile sunt și mai încurcate, pentru că nu știm dacă se schimbă ceva în sistemul politic din România sau asistăm doar la o rotație și curățire a cadrelor. Dacă în continuare criteriul „scheleților din dulap” va fi aplicat în promovarea politicienilor sau cadrele vor fi atent selectate pe baza unor rapoarte întocmite profesionist și cu bună credință? Vom asista de acum la o adevărată curățire a clasei politice, făcută de servicii cu ajutorul DNA? Este foarte probabil că am ajuns la acel punct în care România nu mai putea exista, riscând să fie sufocată de corupție și serviciile secrete, şi sub presiunea comunității internaționale a decis că trebuie să pună punct unui sistem malefic. Se va schimba ceva în România după acest val de arestări și trimiteri în judecată? Cu siguranță se vor schimba câțiva lideri politici, parlamentari și miniștri, directori, șefi de agenții. Rămâne doar de văzut care vor fi criteriile pe baza cărora vor fi promovați înlocuitorii acestora.
