Sare-n ochi
Ghearele politicienilor sunt extrem de bine ascuțite și de puternice când se înfig în scaunele puterii. Demisia de onoare este un termen scos din cărți care în realitate nu-și găsește corespondent. În afară de câțiva politicieni, atât de rari încât sunt excepțiile care întăresc regula, în România doar mascații reușesc să-i îndepărteze de pe scaune pe parlamentari, primari, președinți sau vicepreședinți de consilii județene. Interesele economice și rețelele infracționale sunt atât de bine puse la punct încât niciun politician nu se îndură să facă un pas înapoi și să lase din mână frâiele puterii. Pentru că puterea nu înseamnă administrarea județului sau a orașului, ci coordonarea rețelelor de interese economice din zona banului public. Recent doi dintre cei trei capi ai Consiliului Județean Hunedoara au vizitat arestul poliției la „recomandarea” procurorilor DNA. Tribunalul Alba a hotărât ca cei doi șefi ai județului să fie cercetați sub control judiciar. Ce înseamnă asta? Procurorii spun că există suspiciuni că președintele și unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Hunedoara au comis fapte penale legate tocmai de serviciul lor. Oamenii legii spun că au împărțit bugetul județului în funcție de propriile interese. Hotărârea instanței nu face altceva decât să-i pună din nou pe cei doi în fruntea bucatelor și să le dea pe mână și bugetul pe anul 2015. Mai mult decât atât, ar fi aberantă interzicerea celor doi să se întâlnească cu martorii și coinculpații din dosar în condițiile în care mulți dintre aceștia sunt angajați ai Consiliului Județean, având relații de muncă cu cei doi suspecți.
Procurorii spun că președintele și vicepreședintele Consiliului Județean au comis mai multe infracțiuni. Judecătorul a hotărât că nu se impune arestarea și decizia lui nu este de comentat. Cei doi șefi ai Consiliului Județean susțin că sunt nevinovați și că nu există probe temeinice împotriva lor. Dar niciunul dintre ei nu face un pas în spate, lăsând din mână frâiele puterii și înlesnind astfel munca anchetatorilor și implicit dezvăluirea nevinovăției lor. Și dacă pentru președintele Mircea Moloț e mai greu să facă acest lucru, din partea vicepreședintelui Tiberiu Balint un asemenea gest ar fi dovada că în sfârșit se poate vorbi despre o altă clasă politică. O demisie de onoare din partea lui Balint ar demonstra că acel cuvânt, „onoare”, are o anumită încărcătură și pentru noua clasă politică. Nu în ultimul rând o demisie de onoare din partea lui Tiberiu Balint ar crește foarte mult credibilitatea acestui tânăr politician, și în cazul demonstrării nevinovăției sale i-ar deschide frumoase perspective. În caz contrar, Balint va demonstra că se ține de scaun cu orice preț. Că prin poziția pe care o are încearcă să-și rezolve, mai mult sau mai puțin legal, dosarul deschis de procurorii DNA și că nu este capabil să ofere o alternativă la vechea clasă politică atât de mult blamată. O adevărată schimbare de mentalitate în județ, acea politică „altfel” propusă de liberali, ar trebui să înceapă cu demisia vicepreședintelui Consiliului Județean, implicat în dosarul de corupție al lotului „Moloț”
Lupta dintre procurori și inculpați va fi arbitrată până la urmă de judecători, nu de presă, societatea civilă sau opinia publică. Dar prezumția de nevinovăție este un concept strict juridic. Ea nu funcționează nici din punct de vedere politic, și cu atât mai puțin jurnalistic. Imaginea unui om odată escortat de mascați se face țăndări, indiferent că peste câțiva ani acel om va fi găsit nevinovat de judecători. În aceste condiții un lider politic responsabil va face un pas înapoi din administrație, salvând astfel atât imaginea partidului, cât și credibilitatea sa. Așa se întâmplă în țările civilizate spre care aspirăm. Va fi capabil noul PNL să demonstreze că distanța dintre fapte și vorbe nu este atât de mare?
