Sare-n ochi.
Spuneam că oferta electorală la prezidențiale este o bătaie de joc. Nu există niciun candidat care să aibă calitățile necesare unui președinte de talia lui Traian Băsescu, capabil să măture podelele cu Victor Ponta – adevăratul pericol la adresa României. Nu există decât orgolii personale – ale candidaților, dar mă tem, mai ales ale celor care mimează admirație pe lângă unii dintre ei. Până acum, Udrea s-a dovedit a fi singura bătăioasă și capabilă să se bată cu tot PSD-ul, dar cine din Opoziție o susține? Când văd și în mediul on-line cum unii o judecă tranșant și fără dubiu drept „parașută” în timp ce cad în extaz la niște poze cu discuțiile fără temă dintre o doamnă și pisica ei, îmi pun serioase întrebări cu privire la discernământul celor care apreciază și ar putea decide cu ștampila de vot. Mai ales când arunc o privire și la masa de manevrați ai PSD. Dacă și ai noștri seamănă cu ai lor, care ne mai sunt șansele? În ce fel mi-a arătat așa-zisa dreaptă numită generic Opoziția că îi pasă de electorat, n- am înțeles. Până acum văd că fiecare e pentru el însuși și atât. Iar în ce-i privește pe cei care ne tot aruncă vorbe vrăjite în on-line îi întreb: câți ați ieșit în stradă la puci, pentru apărarea DNA, ANI, pentru Livia Stanciu, pentru a protesta împotriva votului din marțea neagră, pentru mizeria de OUG care legiferează migrația aleșilor locali suspendând legea pentru 45 de zile?
În schimb ați ieșit să „apărați” țara de explorările de gaze de șist, iar acum vă temeți că vin rușii peste noi! Americanii sunt pragmatici: dacă apără ceva, își apără propriile investiții. Deci, la noi, ce să apere? Mucii din freza hipsterilor? Vă mințiți, ne mințiți și ne mințim singuri. Adevărul e că, dincolo de propria noastră persoană, nu ne pasă de nimic și vom vota, din nou, aiurea. Romania pare incapabilă să crească personalități, profesioniști, oameni onești. Iar eu nu mai pot purta încă un păcat că am votat pe cineva care ulterior ne-a dezamăgit, a fost învins de servicii, partide, structuri etc. Şi dacă nu am un președinte capabil din toate punctele de vedere: partid, alianță în spate, experiență, onestitate, susținere externă etc, care să opună rezistență reală la PSD și Ponta, nu mai votez. Nu mai votez pe oricine, doar ca să nu iasă Ponta, așa cum vor face majoritatea. România și-l merită pe Ponta, sau chiar pe unul mai rău.
M-am săturat să aud cum „jocul politic” face și drege, cum că va fi mai interesant dacă intră X în cursă, sau iese Y. Chiar nimeni nu înțelege că jocul acesta este al politicienilor, al celor care abia așteaptă să își vadă sacii în căruță – și am exemplele lui Baconski și Papahagi care au reprezentat ultima mea dezamăgire. Nu este jocul nostru. Așa că nu mai pun botul la „cartea din mânecă” sau la „e o strategie”… Ce se vede aia e. Nu mă mai iluzionez cu teorii ale conspiraţiei. Căci nu mai deosebesc care e dreapta și care stânga, și nici prin ce se deosebesc unii de alții, atâta vreme cât așa-zisa dreaptă nu a ajutat sistemul privat și oamenii care muncesc în țara asta. Doar au furat cot la cot în devălmășie, au aruncat cu noroi cu toții în toți, iar orgoliile și prostia lor, neprofesionalismul și numirile politice făcute chiar și în cele mai mărunte funcții publice ne-au nenorocit.
