Sare-n ochi.
La 28 mai 1987, un avion de mici dimensiuni, condus de un cetăţean german, a decolat de la Helsinki şi a aterizat în Piaţa Roşie din Moscova, sfidând astfel apărarea antiaeriană a unuia dintre puterile mondiale ale vremii, URSS. Imediat după acest moment, reformatorul Mihail Gorbaciov a schimbat conducerea Armatei Roşii, scăpând de generalii vechi şi punând în fruntea forţelor armate ale URSS oameni de încredere. Astfel au apărut Perestroika şi Glasnost, două concepte politice care au reformat URSS ducând la dispariţia uriaşului stat communist. În 11 septembrie 2001, patru avioane decolate de pe aeroportul Logan din Boston se îndreaptă direct spre ţinte civile şi militare, în cadrul unor atentate sinucigaşe. Două aparate de zbor civile, cu pasageri la bord, lovesc celebrele turnuri gemene ale Wall Trade Center din Manhattan – New York. Un al treilea avion intră direct în clădirea Pentagonului – Departamentul de Stat pentru Apărare al SUA. Al patrulea aeroplan cade fără să-şi atingă ţinta. Zilele trecute un aparat de zbor civil este doborât deasupra Ucrainei de separatiştii ruşi din zonă. Moscova nu-şi asumă incidentul, în timp ce întreg occidentul arată cu degetul înspre Kremlin.
Există indicii care ar putea duce spre separatişti, dar sunt şi multe semne de întrebare legate de toate momentele delicate din istoria relaţiilor SUA cu ţările în care americanii au deschis mai devreme sau mai târziu zone de conflict. În 1987, germanul Mathias Rust a aterizat în centrul Moscovei fără a fi interceptat de aviaţia URSS, care a detectat avionul uşor cu care zbura, dar l-a lăsat în mod suspect în pace. Pilotul german a aterizat pe un bulevard de lângă Piaţa Roşie de unde „întâmplător”, cu o zi înainte, fuseseră scoase cablurile de la liniile de troleibuze care l-ar fi încurcat pe pilot să pună avionul pe sol. Tânărul pilot german, deşi a fost condamnat, nu a stat prea mult în URSS fiind repatriat de Mihail Gorbaciov, care a profitat din plin de gestul aparent nebunesc al acestuia. Există multe voci care spun că în spatele atentatelor din 11 septembrie nu ar fi stat teroriştii arabi, ci că ar fi fost o înscenare pusă la cale cu cinism de SUA pentru a găsi un pretext în declanşarea luptei împotriva terorismului mondial. Pentru ca lumea să accepte un război armat este nevoie de o rezoluţie a ONU. Altfel, orice stat care atacă un alt stat devine automat agresor. Cu girul ONU şi al comunităţii internaţionale, americanii care stau de fapt în spatele NATO, pot să intervină sau chiar să declanşeze orice conflict.
Manipularea este uriaşă când este vorba despre interesele economice ale marilor puteri mondiale, care îşi impart, practic, influenţa mondială. Câteva sute de morţi, de preferinţă civili, pot să impresioneze în mod decisiv opinia publică şi pot să creeze o imagine negativă pentru gruparea care este făcută răspunzătoare de atac. Avionul malaezian doborât deasupra Ucrainei ar fi putut fi lovit de oricine, cu intenţie sau din greşeală, dar ar fi o imensă greşeală să devină capsa care să declanşeze un conflict major între SUA şi Rusia.
