Sare-n ochi.
A fost sau nu a fost rezultatul obţinut de PMP unul suficient de bun pentru un partid nou? Asta este întrebarea care „zbuciumă” observatorii vieţii politice.
Liberalii şi democrat-liberalii împreună cu resturile dreptei o pun de o alianţă tratând Mişcarea Populară ca pe „răţuşca cea urâtă”. Mai grav este că şi din interiorul Mişcării apar voci care, „pe surse”, lansează numeroase poveşti. Voci care nu s-au auzit în campania electorală, rostite de guri care au tăcut şi nu s-au văzut la greu.
Cifrele și pe fapte sunt relevante: încă din 9 mai PMP s-a prăbușit 3-4% în sondaje pentru că Elena Udrea, un simplu membru, s-a băgat în față să se marcheteze drept imaginea partidului cu suport prezidențial. Când se făceau aceste greșeli de marchetare unde erau cei care acum vorbesc „pe surse”? O parte erau ocupați să-și pună cunoștințele prin filiale, alții mimau de pe margine implicarea. Dar cu toții sperau într-o minune „Deus ex machina” din partea lui Traian Băsescu, prin care să poată vampiriza la rândul lor măcar niște picături de carismă prezidențială, suficiente de un al treilea mandat europarlamentar, sau de un colegiu din fruncea bănățeană.
Pe valul de antipatie care o afectează pe Udrea este foarte simplu din partea acestor nemulțumiți să încerce chiar ei să vampirizeze simpatia de care se mai bucură Traian Băsescu pe ideea că „săracul, este abuzat”. Sau se auto-abuzează că, vezi, he-he-he (mișto este să fii bărbat în România!), are și el slăbiciunile sale.
Ideea este că pe această abordare Partidul Mișcarea Populară pierde. Acești binevoitori apăruți pe ultima sută de milimetri ai campaniei electorale să ne arate că luptă, dreg, praf culeg (dar numai în lumina reflectoarelor) fac mai mult rău partidului cu suport prezidențial decât a făcut-o bollywoodianul afiș cu Udrea în prim-plan.
Iar Udrea va câștiga PMP, contrar a ceea ce doresc pierdanții tocmai prin radicalizare și aruncarea în derizoriu a discuțiilor cu privire la partid, coborâte la numitorul comun, demne de propaganda Antenelor lui Voiculescu: „ea, curva președintelui”. Glumițele ieftine și zvonurile „pe surse” aruncate pe piață nu vor face în final decât să-i strângă capital de simpatie în interiorul partidului – a celor care chiar au muncit să facă în trei luni din rahat bici: fără bani, fără suport din partea celor apăruți pe ultima sută de milimetri de campanie și care sunt culpabilizați la grămadă de niște indivizi care n-au transpirat decât cu limba și habar nu au cum este să faci foamea în secțiile de votare. Cifrele și datele concrete o ajută pe Udrea. Poate scoate la interval și ea „pe surse” ce anume s-a întâmplat în zonele de responsabilitate ale celorlalți „pe sursiști”, sau cum s-au descurcat alții în lipsa suportului verbal. Dar asta ar face la fel de rău partidului.
Iar să vorbești despre zvonurile și dezideratele Udrei cu privire la sprijinul pe care i l-ar acorda lui Antonescu când MRU a apărut transpirat să spună că va semna cu acesta și cu Blaga (cei doi care fac parte dintre cei care l-au trântit de la guvernare), este și hilar și contra-productiv.
S-ar cere critică de bun simț pentru a arăta de ce trebuie ca Elena Udrea să facă un pas în spate o vreme, ori tocmai bunul simț lipsește. De fapt, la modul inconștient, acești „pe surse” din interiorul PMP fac jocul celor care vor să-l izoleze pe Traian Băsescu în discuțiile despre unificarea dreptei. Fac jocurile blatistului Vasile Blaga și pucistului Crin Antonescu. Udrea este doar un pretext bine folosit prin exploatarea frustrărilor și arivismului acestor „pe surse”.
Eu nu sunt udrist, nici atât de băsist, dar genul acesta de comunicare „pe surse" mă trec de partea lor. Pentru că: BUN SIMȚ.
„Pe sursele" nu fac decât să devoaleze un misoginism crunt printre cei care comentează. Iar în ce-i privește pe cei care n-au beneficiat din vampirizarea lui Băsescu (deși au încercat prin faptul că n-au tăcut când trebuiau să vorbească), ar trebui să-și facă și ei analiza calitativă a muncii. Funeriu, de exemplu, uită cu eleganță cum și-a impus în filiale tot felul de rebuturi ale politicii locale – cel mai concret caz fiind Hunedoara unde PMP a obținut 4,98%. Apoi sunt alții care s-au dat demisionați numai bine să facă praf un întreg capital de imagine proaspăt primit de către PMP prin intrarea lui Emil Boc în Fundația Mișcarea Populară și care n-au făcut niciun gest până în finalul campaniei, dar au avut tupeul de a se lăuda cu rezultatele obținute de alții.
Vorbim despre oameni buni, dar cu tovalul pe obraz mai gros decât talpa de cauciuc de tractor a unor opinci. Indivizi care consideră că vorbești dușmănos la adresa lor și dacă le pomenești numele.
Și cam atât.
În concluzie, dacă cineva vrea să vină cu fapte și discuții concrete, acestea ar fi binevenite pentru acest partid cu sprijin prezidențial. Fapte concrete, nu ranchiune și umori personale. Altfel, din punctul meu de vedere, Udrea este numai un succes al propagandei Antenelor lui Voiculescu, bine marchetat pe un misoginism de cea mai joasă speță. Iar „pe sursele" din interiorul PMP- doar niste fripturiști care încearcă să profite de aceasta. Niște indivizi care nu-și văd propriile limite din cauza numelui pe care-l poartă și se cred incomensurabili de buni. Ori chestia asta nu intră în tiparul politicianului nou atât de mult clamat și așteptat.
