Sare-n ochi.
Se complică lucrurile în politica hunedoreană. După ce liderii USL au procedat ca în refrenul şlagărului folcloric „rupt-or boii jugu-n tri”, PDL se vede iarăşi într-o poziţie privilegiată atât la nivelul Consiliului Judeţean, cât şi la cel al mai multor consilii locale.
Sâmbătă pedeliştii hunedoreni l-au reconfirmat pe Dorin Gligor în poziţia de preşedinte şi au ales un nou Birou Permanent Judeţean. Majoritatea membrilor conducerii PDL Hunedoara sunt oameni din echipa preşedintelui reales. Reconfirmarea lui Gligor în fruntea PDL vine în contextul politic al ruperii USL, extrem de favorabil pentru PDL, care poate să profite de relaţiile nu tocmai călduroase dintre foştii aliaţi. Deja liderul liberal, Mircea Moloţ, a declarat pentru un ziar din Valea Jiului un mesaj dur: „…doriţi sânge, veţi avea cu siguranţă o bună bucată de timp…” Deocamdată răspunsul preşedintelui PSD, Laurenţiu Nistor, întârzie, dar este de aşteptat ca acesta şi dacă nu va face declaraţii belicoase să treacă la fapte. Directorii deconcentratelor numiţi de liberali nu se simt deloc confortabil în aceste zile. Cu atât mai mult cu cât social-democraţii nu prea au ce pierde dacă vor face schimbări în conducerea deconcentratelor. Preşedintele Consiliului Judeţean a promis că îi va schimba la rândul său pe directorii numiţi de PSD la instituţiile din subordinea administraţiei judeţene. Dar PSD are foarte puţini directori sau directori adjuncţi puşi în asemenea funcţii. Mult mai puţin decât au liberalii la deconcentrate.
În acest context, noul preşedinte şi noua conducere a PDL trebuie să hotărască de ce parte se aliniază şi cu cine vor face alianţe pentru crearea unor majorităţi noi în Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Deva. La prima vedere ar fi logic să avem o nouă variantă politică de conducere a judeţului, ostilă preşedintelui Mircea Moloţ. În cazul unei alianţe cu PSD, democrat-liberalii ar obţine mult mai mult decât în cazul unei alianţe de dreapta cu PNL. În primul rând funcţiile de conducere pe care le vor avea la dispoziţie, ocupate actualmente de PNL, sunt mai multe şi mai bine poziţionate. În al doilea rând, PSD fiind partidul la putere, primarii PDL vor putea beneficia de un ajutor substanţial de la noua guvernare, dacă vor juca aşa cum le cere interesul.
Pe termen lung, o alianţă între cele două partide de dreapta nu ar putea favoriza în niciun caz partidul mai slab şi fără resurse, care în momentul de faţă este PDL. Mastodontul PNL, care controlează în momentul de faţă aproape integral resursele economice ale judeţului Hunedoara, i-ar înghiţi în scurt timp pe micuţii de la PDL. Aceştia în niciun caz nu vor putea creşte cu firimiturile de la masa greilor din PNL, obişnuiţi să nu prea împartă cu alţii.
Mai mult decât atât, o alianţă a dreptei hunedorene nu ar întări primarii PDL în condiţiile în care bugetul Consiliului Judeţean a fost deja împărţit între foştii parteneri din USL. În schimb o apropiere către social-democraţi ar putea canaliza fonduri guvernamentale către localităţile conduse de primari „portocalii”, ceea ce ar ajuta mult, implicit la reconstrucţia PDL.
Nici din punct de vedere electoral o apropiere a PDL către PNL nu ar fi benefică în condiţiile în care cele două formaţiuni politice se bat pe acelaşi segment doctrinar. Pentru PDL este mult mai uşor să atragă electoratul de dreapta decât să încerce o luptă cu PSD pentru un electorat captiv în partea stângă.
Alegerile de sâmbătă din PDL Hunedoara au fost primul punct în reconfigurarea scenei politice hunedorene. Un al doilea episod se va derula la mijlocul lunii martie când preşedintele C.J. Hunedoara va afla dacă rămâne sau nu în funcţie.
