Sare-n ochi.

Este din ce în ce mai evident că USL a devenit mult prea strâmt pentru a-i cuprinde şi pe liberali şi pe social-democraţi. De facto, USL nu mai există! Primul pas spre desfiinţarea acesteia a fost formarea USD, care matematic poate constitui o majoritate parlamentară şi din care a dispărut componenta liberală. Pe de altă parte, USL a fost constituită ca o uniune politică între PSD şi Alianţa de Centru-Dreapta (ACD). Odată cu trădarea – pentru a câta oară – a Conservatorilor, care au sărit de la dreapta la stânga, practic ACD nu mai există şi implicit în USL au apărut probleme. Pentru că oricât ai avea coloana vertebrală de flexibilă, e greu să stai într-o alianţă cu oamenii care te-au trădat. Din acest punct de vedere este de înţeles Crin Antonescu în momentul în care se opune intenţiei PSD de a pune pe picior de egalitate PC cu PNL.

Pe de altă parte, Antonescu îşi joacă poate ultima carte în vederea alegerilor prezidenţiale. În condiţiile în care a intrat într-o luptă directă şi evidentă cu gruparea liberală din jurul lui Dan Radu Ruşanu, Antonescu riscă să piardă susţinerea unui grup important din interiorul partidului. Pe de altă parte, este din ce în ce mai evident că PSD nu va putea să piardă ocazia să scoată propriul candidat la prezidenţiale. Dreapta fărâmiţată nu este capabilă să vină cu o propunere viabilă pentru Cotroceni. În aceste condiţii Antonescu nu mai poate să stea mult lângă PSD, pentru că riscă să se coloreze în roşu şi să piardă electoratul de dreapta, preponderent în Transilvania. De aceea în ultimele săptămâni a scos din joben iepuraşul Johannis şi îl foloseşte pentru întărâtarea dulăilor din jurul lui Ponta şi atragerea electoratului de dreapta din Transilvania, „vrăjit” de imaginea sasului serios, muncitor şi neatins de tarele politicii dâmboviţene. Astfel conturând din nou un tandem Antonescu – preşedinte, Johannis – premier, liberalii speră să reuşească să atragă toate voturile de la nemulţumiţii regimului „Băsescu” şi dezamăgiţii regimului „Ponta”, constituiţi într-un bazin electoral consistent.

Dar pentru a-şi maximiza rezultatul, Antonescu nu poate pleca pur şi simplu din USL trădând „nobilele idealuri” ale antibăsiştilor. Oricum deja şi-a ostilizat o bună parte a propagandei oficiale Antena 3 şi RTV, care însă devin necredibile înjurându-l acum pe liderul liberal după ce cu câteva săptămâni în urmă îi ridicau osanale. Ponta însă ştie foarte bine că Antonescu nu va pleca din USL atâta timp cât nu-l dă PSD afară şi amână cât poate momentul pentru a împărţi cu liberalii „povara” guvernării şi implicit nemulţumirile populaţiei legate de creşterea fiscalităţii, a preţurilor şi scăderea nivelului de trai în condiţiile în care se raportează o creştere economică mult peste cea prevăzută. Cât de reală şi sustenabilă este această creştere economică nu analizează nimeni, pentru că opoziţia nu are capacitatea, iar puterea nu are interesul. În acest moment lupta pentru menţinerea USL se dă mai degrabă în interiorul PNL între susţinătorii lui Antonescu care ar ieşi din alianţă şi implicit de la guvernare şi „baronii” locali ai PNL pe care îi interesează beneficiile guvernării şi mai puţin viitorul de prezidenţiabil al liderului liberal. În loc să profite de fisura creată în USL şi să atace în părţile vulnerabile opoziţia formată în mare parte din PDL, se ceartă cu „minusculii” de dreapta în timp ce omul care ar trebui să fie liderul opoziţiei s-a gândit să-şi sfădească aiurea ginerele, ca să aibă şi el contradicţii cu cineva.