Sare-n ochi.
Trăiască prietenia cu marele popor chinez! Acesta este sloganul începutului de săptămână în România. O vizită a unuia dintre cei mai importanţi lideri ai lumii, Premierul Chinei, nu poate rămâne fără ecouri. Dar ceea ce face Ponta în aceste zile îmi aduce aminte de Ceauşescu, a cărui megalomanie a început tot după vizite în Coreea de Nord şi China. Până la urmă, este vorba despre organizarea la Bucureşti a unui Forum Economic. A treia ediţie. Primele două au avut loc la Budapesta şi Varşovia, fără ca premierii celor două ţări să îşi ridice singuri statui în piaţa publică pentru că s-au pozat cu omologul din China. Guvernul USL îşi leagă multe speranţe de acordurile încheiate zilele astea. Am însă senzaţia că întâlnirile bilaterale dintre oficialii români şi chinezi se vor concretiza mai mult într-un plus de imagine publică pentru Ponta decât în avantaje economice pentru România.
Argumentele sunt uşor de găsit dacă analizăm puţin documentele semnate. Se vorbeşte despre exporturi de bovine, ovine şi carne de porc din România în China. De unde o să le dăm noi lor carne de porc, dacă producţia actuală din România nu ajunge să acopere nici măcar consumul intern. În lipsa fermelor moderne, preţul cărnii de porc româneşti este necompetitiv pe pieţele mult mai apropiate decât cea chineză. Ca să nu mai vorbim despre exportul de vaci şi oi vii până în China. Rămânem la schimburile culturale, pentru că este mult mai simplu să trimiţi doi ceteraşi, un manelist şi vreo 20 de oficiali alături de ei într-o excursie în Asia.
Chinezii însă vor câştiga mult mai mult, dacă românii vor putea păcăli Uniunea Europeană. Investiţiile planificate în industria energetică sună foarte frumos, atâta doar că de fapt chinezii sunt interesaţi să-şi vândă în România tehnologiile neacceptate în UE şi echipamentele „made in China”, care la rândul lor nu pot fi puse în funcţiune fără avizele UE. Toate aceste investiţii vor fi doar finanţate de chinezi. Adică ei vin cu utilajele şi tehnologia, iar românii plătesc. Nu imediat, e drept, dar plătesc ca şi cum ar fi luat un credit de la orice altă bancă comercială şi echipamente fabricate în Europa.
De asemenea chinezii sunt foarte interesaţi să construiască un parc industrial în România unde să asambleze echipamente electronice pe care apoi să le arunce pe piaţa europeană, fără taxe vamale, fiind fabricate într-o ţară comunitară.
Noi vom rămâne în urma acestei vizite cu mândria de a fi fost numiţi „Grânarul Europei” şi cu mari semne de întrebare pe care UE le ridică faţă de România.
