Sare-n ochi
În ultima săptămână toată lumea vorbeşte despre sondaje de opinie. Cercetările sociologice au ajuns ca un fel de buzdugan pe care clasa politică îl aruncă în poarta electoratului ca să anunţe iminenta apropiere a campaniei electorale. De fapt acestea chiar fac parte din campania electorală şi sunt nişte mostre de minciună pe care electoratul le gustă înainte de a hali “tortul” demagogic al programelor, platformelor şi planurilor electorale. Cei 19 milioane de cetăţeni turmentaţi câţi au mai rămas în România îşi amplifică mahmureala şi greaţa faţă de o clasă politică din ce în ce mai ruptă de muritorii de rând. Antenele lui Felix scot pe piaţă un sondaj de opinie realizat de un institut care suge de la aceeaşi ţâţă a turnătorului, ca întreg grupul Intact. Conform sondajului realizat de CCSB pentru Antena 3, Liderii USL ar putea să plece în vacanţă (cu excepţia lui Crin Antonescu care este perpetuu în concediu) şi să se întoarcă direct după alegeri. Pe plajele însorite pot să-şi împartă în linişte funcţiile din guvern, în timp ce poporul îi aşteaptă cu sufletul la gură să vină odată să ridice nivelul de trai şi să termine odată criza asta care sufocă întreaga Europă. Paradoxal opoziţia aflată în grevă se încăpăţânează să hărţuiască puterea de la balcoanele Parlamentului şi din studiourile televiziunilor. Alte sondaje, realizate de IRES, institutul care a prezis victoria lui Traian Băsescu la ultimele alegeri prezidenţiale, atară că cine se scoală de dimineaţă ajunge departe. Doar asta poate fi explicaţia pentru creşterea lui Ungureanu peste nivelul lui Antonescu. Conform IRES două treimi dintre români cred că Traian Băsescu a făcut bine că l-a numit pe Mihai Răzvan Ungureanu premier în locul lui Emil Boc. Tot atâţia sunt de părere că PDL a procedat corect că şi-a înlocuit miniştrii. Sub 50 la sută dintre românii chestionaţi de IRES vor vota cu USL, în timp ce CCSB arată un scor de peste 57 la sută pentru Uniunea Suspine şi Lamentaţii. Din toată această luptă a sondajelor de opinie electoratul, evident, nu mai înţelege nimic. Cine câştigă însă din cifrele aruncate haotic pe piaţă? În primul rând institutele de sondare a opiniei publice, mai mici sau mai mari, profesioniste sau nu, care încasează sume uriaşe pentru a scoate din pălărie nişte cifre pe care, doar electoratul în ziua votului le poate comfirma sau nu. Pot câştiga şi partidele în condiţiile în care sondajele sunt bine făcute şi raportate real, măcar liderilor politici, dacă nu opiniei publice. În aceste condiţii politicienii ştiu să-şi calculeze paşii până la momentul votului. Tocmai isteria cu care USL atacă puterea şi în special pe Traian Băsescu demonstrează că sondajele date publicităţii de tembeliziunile lui Felix sunt false şi că USL nu stă nici pe departe atât de bine cum se laudă. Marele perdant este electoratul care se încăpăţânează încă să se intereseze de viaţa politică, să privească televiziunile de ştiri şi să meargă la vot. Românii care au blocat telecomanda pe Discovery sau Animal Planet sunt feriţi de intoxicări şi probabil se vor simţi vinovaţi că nu merg la vot. Spre deosebire de cetăţenii bine informaţi care îşi vor da seama, cu sau fără sondaje de opinie, că nu mai au cui să-i acorde un mandat de reprezentare. Că oamenii de valoare din politica românească au fost înlocuiţi cu gargaragii, mahalagioaice şi trepăduşi. Puţinii oameni de valoare care îndrăznesc să se implice sunt repede eliminaţi de clasa politică ca nişte anticorpi dintr-un organism din ce în ce mai bolnav. Incurabil!
