Sare-n ochi
Faptul că secretarul de stat Șalaru a fost nevoit să-și dea demisia din Ministerul Educației în urma unui articol publicat în ,,Glasul Hunedoarei” nu mai este un subiect demn de tratat în presă. Dar modul în care niște ,,haznale” cu pretenție de jurnaliști țin cu orice preț să denigreze munca corectă a redactorului-șef al cotidianului ,,Glasul Hunedoarei”, Livia Botici, trece peste orice normă umană. Povestea stă cam așa: Imediat după ce și-a umplut imaginea cu dejecțiile propriului creier, Șalaru a fost nevoit să-și dea demisia. În fond ce să mai caute în Ministerul Educației un individ care susține că femeile trebuie să reprezinte doar forme apetisante? Care leagă succesul femeii în viață de numărul de bărbați leșinați în urma ei. Ca să nu rămână cu onoarea nereparată, în ciuda demisiei, așa-zis de onoare, Șalaru s-a interesat în județul Hunedoara, cam cine ar fi dispus să înceapă o campanie împotriva cotidianului ,,Glasul Hunedoarei”. Și cum Primarul Devei, Petru Mărginean, este deranjat la rândul lui de dezvăluirile făcute de ziarul nostru despre modul execrabil în care administrează orașul și despre aroganțele sale în raport cu oamenii simpli, care i-au dat votul sau care plătesc taxele și impozitele pentru salariul său, a sărit foarte amabil și repede să-i împrumute vidanja cu care își curăță din când în când haznaua în care se bălăcește. Din cooperarea celor doi indivizi supărați că ,,Glasul Hunedoarei” arată adevărul despre ei, a reieșit un text, publicat pe blogul vidanjei. Un text subuman, un text de care s-ar rușina și un urangutan, dar de care este foarte mândru autorul său, un boschetar pripășit pe meleaguri hunedorene care își apără tomberonul lângă care doarme și bucata de pâine pe care i-o aruncă din când în când milostiv și interesat primarul Devei. Nu vreau să îi fac reclamă boschetarului, care trăiește doar prostind lumea și lipindu-se la tot felul de sindrofii mondene, sub pretextul că ar fi jurnalist. Dar invocarea unor probleme de sănătate, tratate, ale unui jurnalist ca să justifici bucata de pâine aruncată de stăpân trece peste orice limită a bunului simț elementar. Minciunile și tupeul acestui individ trec cu mult chiar și peste jegul clasei politice, demonstrând că pentru stăpânul lui nimic nu este prea mult pentru a pune pumnul în gura presei și a decredibiliza publicațiile sau jurnaliștii care îl critică. Jurnaliștii care de fapt se află în slujba comunității locale și semnalează doar problemele cu care se confruntă oamenii cinstiți, contribuabilii, electoratul de bună credință. Legitimarea acestui individ abject, cu orice preț, este și motivul pentru care o altă slugă a primarului Mărginean, Dan Terteci, i-a acordat, în numele devenilor, un ,,premiu fără premiu”. Da, un premiu dat în numele devenilor pentru un individ din cauza textelor căruia a murit un copil, un individ care nu se sfiește să atace jurnaliștii corecți, invocând boli de care au suferit în trecut și alte minciuni abjecte fără niciun sâmbure de adevăr. Pentru că nu poate fi coincidență faptul că după orice articol critic la adresa lui Mărginean, vidanja lui a publicat pe blog și a promovat pe facebook articole denigratoare la adreasa publicațiilor care au avut curajul să scrie adevărul despre adiministrația deveană. Până la urmă ,,Glasul Hunedoarei” nu poate fi atins de un asemenea individ. Acest lucru trebuie să îl înțeleagă și primarul Devei când aruncă banii pe serviciile unei vidanje care îl va curăța doar temporar. Adevărul este mai presus de bloguri sau ziare, adevăul îl trăiesc devenii zi de zi într-un oraș care moare încet și sigur într-o zonă unde alte localități, administrate cu cap, înfloresc.
