Sare-n ochi
Nu se mai poate aşa! De mâine, dacă nu e prea frig, ies şi eu la protest alături de întreaga ţară. (Să fim, în toată ţara, măcar 2001 adică jumătate din câţi au fost la meciul Concordia Chiajna – Dinamo Bucureşti). Şi până la urmă, ce contează câţi suntem? Important e să fim hotărâţi şi să nu plecăm din pieţe până nu scăpăm patria de dictator şi de bufonul său. Fraţilor! Nu se mai poate trăi în ţara asta! Ieri am îndurat cea mai mare umilinţă posibilă din partea unui guvern corupt până în cel mai insignifiant minister. La prânz nu am putut să mănânc o amărâtă de aripă la KFC în Sibiu. Românii umiliţi de Traian Băsescu şi guvernul pe care-l susţine au umplut fast-foodul de nu mai era nicio masă liberă. Pentru o porţie de aripi picante ar fi trebuit să aştept 20 de minute. Nu este posibil aşa ceva într-o ţară civilizată! Românii nu mai au ce pune pe masă şi sunt nevoiţi să mănânce, duminica, la KFC, Mc Donalds sau alte asemenea invenţii americăneşti. Până aici a ajuns bătaia de joc a actualei puteri! În loc să stea să ia masa în familie, duminică, sute de mii de români umplu restaurantele şi fast-foodurile din mall-uri sau se plimbă cu coşurile încărcate de cumpărături prin hipermarketuri. Asta în timp ce alţii, care poate nu au niciun acoperiş deasupra capului, sunt nevoiţi să stea până noaptea târziu pe pârtiile de schi din întreaga ţară. Acest dictator odios ne-a luat şi dreptul la igienă. Numai la Aqualand-ul din Deva câteva mii de oameni, care nu-şi mai permit să plătească costurile la întreţinere, au venit duminică să se îmbăieze. Fraţi români! Nu ştiu cât am să mai suport umilinţa de a trăi într-o ţară în care în parcările aeroporturilor sunt mai multe maşini decât protestatari în pieţele publice. Ne pleacă tinerii din ţară! Dar îşi lasă maşinile de lux în parcare să aibă cu ce ajunge acasă după ce se întorc din vacanţa de schi din Austria sau de înot în Tenerife. Şi ce este mai grav e că tot din cauza acestui guvern incompetent, care evident trebuie să plece, ne mor copiii. În accidente de maşină, zdrobiţi între fiarele BMW – ului sau Porsche –ului izbit de câte un stâlp. Păi dacă părinţii loviţi de criză nu au posibilitatea să le cumpere alte maşini mai sigure?! Fraţilor! Cum să mai tolerăm la Cotroceni un dictator pe care-l înjură aproape toate posturile de televiziune şi protestatarii din principalele oraşe ale ţării, fără să-i tragă cineva de urechi. Păi ce dictatură mai perfidă cunoaşteţi în lume? Mă solidarizez cu tovarăşii Ponta şi Antonescu în demersul lor de a cere Comisiei Europene să oprească orice fonduri destinate României. Mai mult chiar, fac un apel la toţi oamenii de afaceri care au accesat fonduri europene în timpul mandatului acestui odios dictator să returneze banii în semn de protest faţă de derapajele anti-democratice ale politicii puterii din România. Fraţi Români! De 10 zile protestăm în toată ţara pentru a arăta lumii că în România poporul moare de foame. Să facem totul să ajungem în această situaţie! Să demonstrăm puterii, lui Băsescu, că noi suntem poporul şi voinţa noastră este lege. Să nu renunţăm la proteste până când într-adevăr în România are să se moară de foame. Este singura şansă să-l reanimăm pe Ceauşescu, să experimentăm cum se manifestă o adevărată dictatură şi să ne întoarcem din nou sub aripa protectoare a “tătucului” de la Răsărit. Asta vrem oare?
