glasul-hd.ro Web analytics

Editorial

Sare-n ochi

Dintre toate mamiferele, cel mai nemernic este omul. Dumnezeu ne-a dat minte ca să ne încurce şi să ne împingă în păcat iar apoi ne-a dat „legile” pe care să le încălcăm. Din momentul în care am început să ne depăşim instinctele, am învăţat să furăm, să minţim, să trădăm. Practic am învăţat toate cele 10 păcate fundamentale şi încă ceva în plus, pe care nici Dumnezeu nu a avut atâta imaginaţie încât să le treacă pe „docomentul” dat lui Moise. Odată ce raţionalul a început să ne întunece instinctele, am învăţat să ne adaptăm la mediu. Am învăţat că este mai uşor să furi roadele muncii vecinului, decât să trudeşti pentru o bucată de pâine. Am învăţat că putem scăpa uşor de o pedeapsă minţind. Am învăţat că nu suntem egali, iar cei mai „descurcăreţi” pot să-i păcălească pe cei fraieri şi să trăiască pe „spinarea” lor. După multe secole am inventat teatrul, în care transformam ceva în altceva, aducând astfel minciuna la rang de artă. Am văzut că lumea este interesată de artă, că lumea crede minciunile frumos ambalate şi următorul pas a fost „democraţia”. Poate ce-a mai mare minciună din istoria omenirii. Şi dacă nu ce-a mai mare, cu siguranţă cea mai nocivă. Odată cu germenii democraţiei, societatea umană a început să se degradeze galopant şi o face continuu de la grecii antici până în prezent. În peste 2000 de ani, „zoon politikon” – conceptul filozofic de „fiinţă socială!” prefigurat de Platon, dar desăvârşit de Aristotel – a involuat, însuşindu-şi noi tehnici de manipulare, minciună şi înavuţire. Practic, după mai bine de două milenii de „evoluţie” politica se dovedeşte singurul concept unanim acceptat pentru a conduce societatea. Nimeni nu s-a gândit să găsească altceva, un înlocuitor al politicii, un alt concept filozofic, menit să conducă, pe principii mai bune, întreaga lume. Politica a reuşit să se interfereze de multe ori cu religia, iar atunci când nu şi-au putut împărţi sferele de influenţă, chiar să o suprime. Ce este de fapt politica în mileniul trei? Manipulare, minciună, cercuri de interese, exploatarea celor slabi în folosul celor puternici şi toate aceste „păcate” în numele democraţiei. Adică în numele puterii iluzorii a poporului. Politica este aceeaşi peste tot în lume. Nu există diferenţe, nu există politicieni mai buni sau mai răi. Există doar popoare care trăiesc mai bine şi popoare care trăiesc mai rău. Oamenii mulţumiţi, care duc un trai decent nu sunt interesaţi de politică. Acceptă jocul democraţiei, se duc din patru în patru ani la vot, se lasă conştient sau inconştient manipulaţi şi trăiesc fericiţi având iluzia că sunt stăpâni. Oamenii care trăiesc rău – aici intră şi marea parte a românilor – sunt mult mai interesaţi de politică. Sunt gata să-şi vândă votul şi pot fi mult mai uşor manipulaţi. Nivelul de aşteptare a săracilor de la „politică” este uriaş. Practic ei îşi leagă viaţa de clasa politică conştienţi că nivelul lor de trai fluctuează în funcţie de cât sunt dispuşi să le dea de pomană stăpânii. Şi săracii ca şi bogaţii au din patru în patru ani iluzia că sunt stăpâni. Diferenţa este doar că săracii, imediat după alegeri, redevin slugi.

Vezi și

Close